PĂ˘ngÄraĹŁi :: MÄnÄstirea Sf. Dimitrie

Acasa > Biserici

Timp stanga: 0.01s...

Biserici

Manastirea Sf. Dimitrie
Pangarati

Religie:

Ortodox

Localitate:

Pangarati

ComunÄ:

Pangarati

Judet:

Neamt

Cod postal:

617305

Persoana de contact:

arhimandrit Petroniu Marin

Telefon:

0233... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!

Adresa de e-mail:

@mmb.ro

Adresa web Biserica:

pangarati.mmb.ro

Adrese utile:

www.mmb.ro, www.Pangarati.ro, www.cjNeamt.ro, nt.prefectura.mai.gov.ro

Hram:

Sf. M. Mc. Dimitrie, Sfintii Romani

Stil arhitectonic:

Traditional moldovenesc

Detalii:

Nu departe de Bisericani, urmand soseaua Piatra Neamt - Bicaz (DN15) , un drum colateral urca pana in apropierea hidrocentralei "Dimitrie Leonida" de la Stejaru, unde se afla un alt ansamblu monumental care poate fi reperat de la mare distanta. Aici, la rasarit de Muntele Botosanu, pe care constructorii l-au strapuns cu un tunel de aductiune lung de aproape 5 km, pe malul stang al paraului Pangarati, se afla Manastirea Pangarati, un asezamant de veche traditie de pe valea Bistritei.
Istoricul Manastirii Pangarati este in multe privinte asemanator cu cel al Bisericanilor. Ĺži aici, pe coasta dealului Paru, s-a constituit o veche sihastrie a unor calugari veniti de la Manastirea Bistrita in timpul scurtei domnii a lui Ilias Voievod, fiul lui Alexandru cel Bun. Monahul Simion, caruia i se atribuie constituirea acestei sihastrii, s-a straduit - ca si Iosif la Bisericani - sa ridice o biserica de lemn dupa obiceiul deja impamantenit. Ĺži va reusi - conform traditiei - cu ajutorul lui Ĺžtefan cel Mare, in primii ani de domnie ai acestuia, construind lacasul pe locul unde se afla si astazi.
Se pare ca in timpul expeditiei lui Mahomed II din vara anului 1476 si obstea monahala de la Pangarati a trecut prin momente de grea incercare. Probabil ca un podgheaz turcesc razletit dupa prada in aceasta parte a dat foc bisericii, iar calugarii s-au ascuns in munti, trecand apoi in Transilvania unde au ramas pana la incetarea razboiului. Nu se stie daca Ĺžtefan cel Mare a ajutat la ridicarea unei noi biserici pe locul celei incendiate, dar schitul a continuat sa fiinteze din moment ce la 1560 Alexandru Lapusneanu ridica la Pangarati biserica de piatra.
Numita multa vreme Schitul lui Simion si mai apoi Manastirea lui Amfilohie, asezarea monahala de la Pangarati va apare pentru prima oara sub denumirea care a consacrat-o si care a dainuit peste veacuri, intr-un document emis de cancelaria lui Petru Ĺžchiopul la 9 iulie 1577. Pornind de la o mica suprafata de teren atribuita de Alexandru Lapusneanu, Manastirea Pangarati va ajunge in mai putin de un secol - prin danii si cumparaturi - unul dintre cei mai mari proprietari funciari de pe valea Bistritei, rivalizand prin putere si bogatie cu toate manastirile invecinate si in primul rand cu Manastirea Bisericani. Pe la sfarsitul domniei lui Vasile Lupu, Manastirea Pangarati stapanea mai multe poieni de pe muntele Botosanu si imprejurimile acestuia, sate din ocolul targului Piatra, o seliste pe Almasul Mic, precum si intinse suprafete de teren pe valea Tarcaului, de la varsarea in Bistrita pana la hotarele Comanestilor. Acestor proprietati li se adauga numeroase locuri de prisaca, mori, carciumi si familii de tigani robi, pomenite in diferite acte de danie si intarire emise de cancelaria voievodala. O intreaga serie de scutiri si privilegii asigurau si acestei obsti calugaresti puteri depline asupra impresionantei sale avutii, reprezentantii domniei fiind in imposibilitate sa intervina fara o dispozitie expresa din partea voievodului. In acest cadru trebuie subliniat si faptul ca obstea monahala era imputernicita sa readuca taranii si robii fugiti de pe mosiile manastirii, oriunde acestia ar fi fost gasiti.
Dispunand de o asemenea putere economica, nu este de mirare ca manastirea s-a dezvoltat continuu si din punct de vedere constructiv: chilii si cladiri-anexa, ziduri de incinta cu turnuri de aparare, modificari si adaugiri facute bisericii. In orice caz, la inceputul secolului al XVIII-lea, Manastirea Pangarati constituia unul dintre putinele adaposturi sigure din Moldova, din moment ce episcopul Sava al Romanului a incercat sa ascunda tocmai aici odoarele eparhiei, in timpul domniei lui Mihai Racovita, cand catanele austriece invadasera tara.
S-a construit mult si la inceputul secolului al XIX-lea, cand egumenul Macarie a desfasurat o rodnica activitate reparand biserica si inlocuind vechile chilii cu incaperi solide din piatra si caramida, ale caror substructii impresioneaza si astazi prin masivitatea si ampla lor desfasurare.
Dupa 1863, viata calugareasca se restrange si se stinge treptat, iar intregul ansamblu constructiv incepe sa se ruineze. Dupa cateva decenii de functionare a unui penitenciar, aici se va organiza un sanatoriu T. B. C. , pentru ca apoi cladirile sa ramana din nou nefolosite. Mai tarziu, in anii '50 ai secolului XX, s-a organizat la Pangarati o Statiune de cercetari geografice, geologice si biologice a Universitatii din Iasi si abia dupa 1990 acest remarcabil ansamblu monumental va reintra in patrimoniul proprietarului de drept, Biserica Ortodoxa Romana.

Alte informatii:

Din vechea incinta, turnul-clopotnita de pe latura sudica, ce indeplinea si rolul de turn de intrare, s-a prabusit in anul 1996. Aceasta constructie avea parterul intarit de patru contraforti de colt, dar fiind ridicata pe un teren in panta, cu o structura neomogena, nu a mai rezistat. Contrafortii din colturile sud-est si nord-est au fost inglobati partial in corpul de chilii numit impropriu "chiliile Lapusneanu", semn ca aceste chilii au fost construite ulterior turnului. Perpendicular pe zidul vestic al turnului s-a pastrat un fragment de zidarie de piatra care, probabil, facea parte din peretele sudic al zidului de incinta. Lipit acestui fragment se afla scara de intrare la al doilea nivel al turnului, de unde, printr-o scara interioara din lemn, se putea urca la camera clopotelor, care este de fapt un adaos realizat in cursul veacului al XIX-lea.
Se mai pastreaza, de asemenea, zidul de incinta de pe latura rasariteana, care era dublat de un rand de chilii ale caror beciuri au fost descoperite in urma cercetarilor arheologice intreprinse in anii 1993-1994. Zidul nordic este si el insotit de un sir de chilii ce se termina in dreptul turnului de nord-est, numit si "turnul militar" si care a fost restaurat in anii 1991-1995. In ceea ce priveste turnul de nord-vest, acesta a suferit mai multe reparatii si transformari, pe locul sau aflandu-se centrala termica a complexului si trapeza la etaj.
Foarte interesanta si in acelasi timp indelung controversata este biserica zidita aici de Alexandru Lapusneanu. Nu numai pentru faptul ca din punct de vedere arhitectural este cu totul altceva in comparatie cu ceea ce acelasi voievod a ctitorit la Bistrita sau la Manastirea Slatina, ci mai ales pentru existenta a doua biserici suprapuse, caz extrem de rar pe care nu-l mai regasim decat la Biserica "Sf. Ioan Botezatorul" de la Suceava. In plus, inexistenta unei inscriptii votive din vremea acestui voievod a generat si genereaza inca multe semne de intrebare, unii cercetatori rezumandu-se la datele din pisania care s-a pastrat pana astazi.
Ctitoria lui Alexandru Lapusneanu de la Pangarati reproduce destul de stangaci si la proportii reduse planul primelor lacasuri de inchinaciune zidite de Ĺžtefan cel Mare. Biserica cu hramul "Sf. Dumitru" este in forma de nava, cu absidele laterale inglobate in grosimea zidariei si marcate in exterior cu rezalituri flancate de contraforti, iar absida altarului pentagonala, cu o fereastra in ax sub care s-a amplasat un picior de sustinere. Ferestrele de la etaj sunt mai ingrijit executate decat cele de la parter, deschise toate catre sud. Intrarea de la parter - practicata mai tarziu pe latura de sud - are un chenar de piatra asemanator cu ancadramentul ferestrelor, fiind impodobit cu muluri care se intretaie in unghi drept. Deasupra intrarii se afla un lintel de piatra ornamentat cu un scut, pe suprafata caruia s-a executat, cu oarecare stangacie, stema Moldovei.

Cod Monument:

NT-II-a-A-10637

Nr. vizualizari:

44877

Data ultimei vizualizari:

2026-06-24 14:34:02

Data ultimei actualizÄri:

2024-11-26 21:33:20

Data incarcarii pe sit:

2006-03-23 04:20:45

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format marit!

Data: 2006-11-19
Aparat: Sony Rricsson K750
Contor: 176

Biserica veche
Foto: Mihaela Achiroaie

Timp total: 0.03s...

[]:1