Poiana Crăcăoani :: Mănăstirea Horaiţa - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Biserici

Manastirea Horaita
Poiana Cracaoani
 HARTA S   HARTA G   ADAUGA INFO   ADAUGA FOTO   ADAUGA MESAJ   FARA MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:Poiana Cracaoani
Comună:Cracaoani
Judet:Neamt
Cod postal:617149
Persoana de contact:Protos. Vasile Rubin
Telefon:0233... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adresa de e-mail: @mmb.ro
Adresa web Biserica:horaita.mmb.ro
Adrese utile:www.mmb.ro, comunacracaoani.ro, www.cjNeamt.ro, nt.prefectura.mai.gov.ro
Hram:Pogorarea Duhului Sfant, Botezul Domnului (6 ianuarie) , Sf. Nicolae
Stil arhitectonic:Traditional moldovenesc
Detalii:Urmand soseaua nationala DN 15 C, in comuna Dobreni un drum modernizat (DJ 156 A) se desprinde spre vest, trecand prin satele Negresti si Poiana iar apoi printr-o intinsa zona forestiera, in mijlocul careia se afla Manastirea Horaita.
Prima mentiune documentara s-a consemnat in actul din 11 iulie 1428 emis de Cancelaria lui Alexandru cel Bun, care consfinteste trecerea bisericii Horaita in jurisdictia Manastirii Bistrita:
Eu, robul stapanului meu Isus Hristos, Ioan Alexandru, voievod si domn a toata Moldo-vlahia, am binevoit domnia mea cu buna voia mea c-am facut pentru pomenirea stranepotilor parintilor nostri si pentru sanatatea si sufletul domniei mele si am daruit manastirii Uspeniei Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu, care este la Bistrita, cincizeci de biserici din tinutul Sucevei. Iar bisericile se numesc: biserica de la Bolojesti pe Almas, biserica lui Mihail Dalb, biserica de la Horaitesti, biserica de la Dobreni, biserica de la Lasloveni pe Cracau etc.
In anul 1466 Ştefan cel Mare da dispozitie ca cele doua sate de vanatori din jurul Cetatii de la Vaslui sa fie stramutate la manastirea Horaita, Curtea domneasca stabilindu-se in puternica cetate a Neamtului. Calugarii au parasit manastirea si s-au retras in padure la circa 800 de metri, punand bazele Schitului Horaicioara si nu se vor intoarce decat in anul 1518 cand cele doua sate de vanatori se retrag si se statornicesc in apropiere de Caciulesti, in localitatea numita Gura Vaii. Calugarii condusi de arhimandritul Chiriac, coborati de la Horaicioara, construiesc alta biserica ce va dura pana in 1822, cand aceasta este demolata de Irinar Rossetti pentru a construi alta noua.
Staretul Iermoghen Buhus din familia Cantacuzino Pascanu - ucenic la Tabor al lui Irinar Rossetti - va construi la Horaita, cu concursul catorva ctitori, printre care domnul Mihail Sturza, Grigore Ghica voievod, Sofronie mitropolit etc. , actuala biserica, dupa modelul unei biserici de pe muntele Tabor, si care se termina la 2 octombrie 1867.
Alte informatii:Biserica mare de la Horaita constituie o nota aparte in evolutia arhitecturii moldovenesti, apropiindu-se stilistic mai degraba de lacasurile de cult din regiunile microasiatice. Ea merita insa cercetata atat pentru alcatuirea ei cu totul neobisnuita, dar si pentru modul in care unele elemente ardelenesti sau moldovenesti au reusit sa se strecoare in acest context arhitectural destul de eclectic si totusi destul de original.
Senzatia dominanta pe care o degaja constructia este cea de masivitate, specifica constructiilor din piatra, senzatie sustinuta de grosimea neobisnuita a zidurilor, de proportiile mari si de planul dreptunghiular, basilical, al edificiului. Pridvorul de la apus, cu turnuletele sale laterale, este de certa influenta transilvana, avand nu numai rolul de a proteja intrarea ci si functia de a personaliza fatada. Edificiul este marginit la colturi de decrosuri, dintre care cele de S-E si N-V adapostesc scari de acces la balcoanele-tribune. Absida altarului este semicirculara, rolul contraforturilor fiind preluat de o ingrosare a zidurilor pe o lungime de 5-6 m, atat la nord cat si la sud. Pe acoperis se afla nu mai putin de opt turle, care subliniaza nota de inedit a constructiei, dar numai cele centrale nu sunt turle oarbe.
Interiorul, zugravit in ultimii ani de pictorul Mihai Chiuaru, se prezinta ca o singura incapere de proportii coplesitoare, despartita de altar printr-un zid pe care este montata catapeteasma. Trei calote sferice sprijinite pe cate doua arce transversale coborate direct pe zid si pe alte arce longitudinale laterale, alcatuiesc un sistem de boltire destul de simplu dar care s-a dovedit indeajuns de eficient, cu toate ca presiunea asupra zidurilor este destul de mare.
Catapeteasma se situeaza si ea in afara regulilor iconografice cunoscute, avand si o structura deosebita. Este alcatuita din trei segmente frumos sculptate si din doua arcade suprapuse: una cu icoane pictate, situata deasupra, si cealalta alcatuita din motive florale sculptate. Dar ceea ce surprinde cel mai mult este prezenta unui amvon de forma ovala, plasat in partea superioara a iconostasului. O scara centrala duce din altar la acest amvon.
Dintre constructiile aflate in jurul bisericii mai trebuie consemnat Paraclisul "Sf. Nicolae", construit in 1725, compus dintr-o incapere rectangulara cu o absida pentagonala si tavan drept, impodobit cu o pictura naiva, si care face corp comun cu chiliile de pe latura de nord a incintei. Turnul-clopotnita de pe latura de est, care la parter permite intrarea in incinta, a fost construit intre anii 1853-1854. Turnul adaposteste Paraclisul "Pogorarea Sfantului Duh", unde se afla catapeteasma din secolul al XVIII-lea, o piesa de interes artistic care provine de la biserica de lemn.
PATRIMONIUL
Cod Monument:NT-II-a-B-10643
Nr. vizualizari:15372
Data ultimei vizualizari:2026-06-25 00:52:04
Data ultimei actualizări:2016-07-26 11:21:40
Data incarcarii pe sit:2006-03-23 04:11:20
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format marit!

Data: 2009-09-14
Contor: 174

Vedere de ansamblu
Foto: Yair Karelic