Manastirea Barsana

Acasă > Biserici

Timp stanga: 0,25s...

Biserici

Mânăstirea Bârsana
Bârsana

Religie:

Ortodox

Localitate:

Bârsana (maghiara: Barcánfalva)

Comună:

Bârsana

Judeţ:

Maramureş

Adresa:

kilometrul 17 al drumului judetean 186

Cod poştal:

437035

Telefon :

0262... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!

Adresă de e-mail :

NU deţinem adresa de e-mail...

Adresa web Biserica:

www.manastireabarsana.ro

Adrese utile:

www.episcopiammsm.ro, primaria-birsana.ro, www.cjMaramures.ro, mm.prefectura.mai.gov.ro

Hram:

Soborul Sfintilor 12 Apostoli

Înalţime maximă:

57m

Detalii:

MANASTIREA BIRSANA, reinfiintata in 1993, pelerinaj a treia zi dupa sarbatorirea hramului com. Barsana , jud Maramures ; 22 km SE de Sighetul Marmatiei ; amintita in 1390 pe dealul dintre vaile raurilor Iza si Casau ; cladita probabil pe locul “Stramtura” de fii lui Sas Voda , Balc si Drag , (St. Metes , 1936) ; citata in 1739 ca ultima rezidenta episcopala a lui Gavriil , episcop greco-oriental ; in partea de rasarit a satului , existenta ca manastire in 1787 ; biserica de lemn stramutata in estul satului in 1806 , pastreaza inca arhitectura si pictura initiala a stilului popular maramuresan , (Monumente , Cluj-Napoca , 1982) ; biserica actuala din lemn , pe temelie de piatra , ridicata in 1993 pe dealurile dintre Iza si Casau , in “Stramtura“ , exact pe locul fostei Episcopii a Maramuresului , din initiativa cercului eparhial si a credinciosilor sub indrumarea preotului Gh. Urda din Barsana.

Alte informaţii:

Apartinând de Episcopia Maramuresului si Satmarului (pastorita de P. S. Justinian Chira) , Manastirea Bârsana se afla aproape de malul Izei, în coasta comunei Bârsana (87 de kilometri de Baia Mare) , la kilometrul 17 al drumului judetean 186, orasul cel mai apropiat fiind Sighetul Marmatiei (22 km) . Biserica manastirii, aflata la cca 100 de metri de staretie si de chiliile obstii, are 57 de metri înaltime, 23 de metri lungime si 12, 5 metri latime, iar la subsolul ei se afla un frumos paraclis.
Ceea ce s-a faurit în doar câtiva ani la Bârsana, în inima Maramuresului, echivaleaza cu o minune a credintei rascumparatoare. Cel putin doua vetre duhovnicesti înnobilau traditia locului, însa vitregia vremurilor le risipise, iar pustia verde a muntelui se întinsese deasupra, din Valea Slatinei pâna-n Valea Hotarului (numita odinioara "Valea Manastirii") . Sihastria de la Parul Calugarului, datând de pe la începutul sec. al 14-lea si repede prefacuta în manastire de obste, va fi fost stramutata, în a doua jumatate a aceluiasi veac (spre 1390, sub voievodatul lui Balcu si al lui Drag) , dincoace de Iza, în locul numit La Poduri ("Podurile Strâmtorii", devenite mai apoi "Podurile Manastirii") . Vechiul asezamânt monahal supravietuise pâna în zorii sec. al 19-lea, când calugarii au fost izgoniti, chiliile distruse, iar averea pradata de stapânirea straina. Dupa desfiintarea manastirii, n-au dainuit decât biserica si staretia, pe care în 1806 credinciosii din Bârsana le-au stramutat chiar în vatra satului, unde se mai pot vedea si azi. Reînfiintarea manastirii era o nazuinta mai veche a bârsanenilor, dar ea nu s-a putut concretiza decât dupa 1989. Înca din 1991 lemnul fusese adunat, iar în 1993 s-a sfintit piatra de temelie si s-a început ridicarea noii biserici, sub supravegherea parintelui Gheorghe Urda, parohul comunei. În 1994, Dumnezeu a adus-o sub cerul Maramuresului, de la Râmet, pe tânara monahie Filofteia Oltean, rânduita ca stareta a noului asezamânt. Fire energica si întreprinzatoare, cu simt artistic si zel ctitoricesc, Maica Filofteia a chivernisit si a vegheat, pâna la cele mai marunte detalii, ridicarea întregului ansamblu manastiresc, închinat Soborului Sfintilor 12 Apostoli (30 iunie) .
De la kilometrul 17 al drumului judetean 186, trecând pe sub o frumoasa poarta maramureseana, se rasuceste în sus aleea care duce lin spre manastire; intrarea în incinta propriu-zisa se face pe sub semetul turn al clopotnitei, dincolo de care, pe mâna dreapta, biserica tâsneste mladioasa spre cer – pâna nu demult, cea mai înalta biserica de lemn din lume.
De la biserica porneste aleea pietruita si strajuita de flori ce duce spre palatul staretiei, constructie supraetajata de o cuceritoare fantezie arhitectonica, remarcabila transpunere creatoare a stilului maramuresean al bisericilor de lemn. Pe pajistea verde din stânga aleii se afla un altar de vara si un mic agheasmatar, iar pe dâmbul din dreapta, la oarecare distanta, Casa Artistului – o fermecatoare vila destinata sa gazduiasca, pentru repaus si creatie, carturari si mesteri ai frumusetii sacre. Manastirea are, de altfel, atelier de pictura (pe sticla si lemn) , iar Maica Stareta însasi e pictorita de icoane.
În spatele staretiei si pe latura dinspre sosea se afla chilii, ateliere si o seama de anexe gospodaresti. Obstea numara putin peste 10 vietuitoare, tinere si pline de râvna, iar preot-duhovnic le-a fost rânduit parintele Ioan Stoica (tânar teolog format la Sibiu, acum plecat temporar cu o bursa de studii în Grecia) .
Ceea ce fascineaza la Bârsana, dincolo de duhul locului si de buna rânduiala monahiceasca, este desavârsita unitate stilistica si simtul artistic fara gres care guverneaza întregul asezamânt, pe linia unei traditii îmbogatite prin evlavie creatoare, tocmai într-o vreme când prostul gust se întinde ca o pecingine. Între nastrusnicia arhitectonica "ortodoxa" de la Bogdan-Voda (fosta Cuhea voievodala) , ridicata chiar în coasta vechii biserici de lemn, si cea "greco-catolica" de la Sarasau, la numai câtiva kilometri distanta, puritatea liniilor de la Bârsana e ca o tamada pentru ochi si pentru inima: filocalie (iubire de frumusete) mladiata în lemn! Impresia neobisnuita a vegetalului prefacut în "slava statatoare" împartaseste ochiul cu un fel de sfintenie ca de început de leat, iar "gura de rai" a baladei capata deodata consistenta si chip.
Nici o nota discordanta în aceasta armonie a sfinteniei cu frumusetea, în aceasta minunata sinteza de geniu taranesc si cucernicie ortodoxa: arhitectura, sculptura ornamentala si iconografia îsi raspund una alteia fara monotonie, dar si fara stridenta, într-o împartasire fireasca, integrând pâna si accesoriile cele mai "umile", precum scoarta, cerga sau stejarul. Tragând la Bârsana si bucurându-te în tihna de duhul primitor al locului, ca pelerin sau doar ca simplu turist, frumusetea ti se asaza de la sine în suflet.
Maica Stareta Filofteia pare încercata discret – mai în gluma, mai în serios – de ispita nevinovata a Mesterului Manole ("Afla ca noi stim/Oricând sa zidim/Alta monastire/Pentru pomenire/Mult mai luminoasa/si mult mai frumoasa! ") : ne marturiseste ca, la un semn sau la o porunca, ar fi gata sa o ia de la capat, sub alt petec de cer, punând temeiul altei vetre manastiresti, fara a duce cu sine nici un capat de ata din salasul de la Bârsana. E dreapta si dârza, fara trufie, dar si fara falsa smerenie. Surâdem cu simpatie, dar ne e greu sa ne imaginam vatra Bârsanei fara veghea ei priceputa si neostenita, caci sunt oameni ce devin, pe nesimtite, una cu locul pe care-l batatoresc.
La Bârsana, Ortodoxia este vrednica de traditia ei, iar sufletul românesc rasufla spre zaristea lui mai buna. E o dovada ca înca putem raspunde vremurilor pe limba noastra, cu acea simplitate esentiala prin care credinta si fapta, feciorelnic nuntite, binemerita sa intre, cu candelele pline, în camara Mirelui dumnezeiesc.
Cucerita de frumusetea locurilor, o reputata profesoara universitara de la Paris, Yvete Cauchais, a cerut prin testament, acum câtiva ani, sa fie îngropata în vatra Bârsanei, ceea ce s-a si întâmplat nu dupa mult timp, mormântul aflându-se chiar pe dâmbul de lânga biserica.
VIRTUTI SI FACILITATI ALE CIVILIZATIEI
Manastirea, pe lânga virtutile ei duhovnicesti si artistice, dispune de conditii ireprosabile de cazare si masa, înglobând multe facilitati ale civilizatiei, mai ales pentru uzul oaspetilor veniti de departe: telefon, fax, computer, site pe Internet, apa curenta (inclusiv calda) , posibilitati de "hrana ecologica" etc.
Cu greu ar fi crezut cineva ca în locul spurcat de comunisti cu un put sec, unde se azvârleau mortaciunile de prin împrejurimi, avea sa se ridice nu peste multa vreme una dintre cele mai frumoase manastiri din tara!
E de la sine înteles ca vizitatorii trebuie sa fie îmbracati decent, sa evite galagia si limbajul nepotrivit, sa pastreze ordinea si curatenia exemplara a locului, sa nu fumeze în incinta manastirii si sa aiba disponibilitate, macar o data pe zi, pentru slujba sau rugaciune.
Preluat din Revista Credinta, nr. 1 2003

Nr. vizualizări:

48614

Data ultimei vizualizări:

2026-04-30 10:20:38

Data ultimei actualizări:

2006-03-14 22:39:09

Data încărcării pe sit:

2006-03-14 22:39:09

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Vedere de ansamblu
Foto: Bogdan Apostoaia

Timp total: 0,28s...

[]:1