Satu Mare :: Catedrala EpiscopalÄ CatolicÄ

Acasa > Biserici

Timp stanga: 0.01s...

Biserici

Catedrala Episcopala Catolica
Satu Mare

Religie:

Romano-catolic

Localitate:

Satu Mare

Judet:

Satu Mare

Adresa:

Piata Libertatii nr. 24

Cod postal:

440014

Telefon:

0261... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!

Adresa de e-mail:

@gmx.de

Adrese utile:

www.szatmariegyhazmegye.ro, www.primariasm.ro, www.cjSM.ro, sm.prefectura.mai.gov.ro

Preot:

LĂˇng PĂˇl

Hram:

Inattarea Domnului

Stil arhitectonic:

Neoclasic

Inaltime maxima:

40m

Detalii:

Dupa infiintarea statului de catre Sfantul Ĺžtefan, la partea de nord-vest a Campiei deja in cursul secolului al Xl-lea s-a format comitatul (initial regal, apoi al nobilimii) Satmar, denumit dupa cetate Satmar.
Centrul lui era cetatea de pamant construita pe langa raul Somes, , apoi cetatea de tip italian, construita in secolul al XVI-lea, care era un teren pentagonal, avand ca proeminenta cinci bastioane (umplute cu pamant) , iar santurile care au legat-o erau tinute laolalta de trunchiuri uriase de copaci si de impletituri de nuiele, santurile adanci care o inconjurau erau umplute cu apa din Somes.
Orasul Satmar, construit in vecinatatea cetatii, in cursul constructiilor din secolul al XVI-lea a fost inconjurat cu palanca, iar uluca inalta a fost lipita pe din afara, sa reziste la incendii.
In aceasta perioada s-a sapat albia noua a Somesului, prin care si cetatea si orasul Satmar au ajuns sa semene cu o insula.
Aceasta noua albie a Somesului a despartit de atunci orasul Satmar de orasul NĂ©meti, construit la nord de Satmar.
Cetatea Satmar, datorita situatiei ei geografice, intotdeauna a avut o importanta strategica, intrucat s-a asezat in punctul nodal al drumurilor comerciale, in acest fel putandu-le controla.
De la mijlocul secolului al XVI-lea a devenit cetate de frunte ori ca proprietate regala, ori ca anexa a Transilvaniei.

Alte informatii:

Biserica parohiei din Satmar a fost ridicata la rangul de Catedrala de episcopul Fischer IstvĂˇn, acest fapt a solicitat marirea si largirea bisericii. Ca sa extinda naosul bisericii mai intai s-a demolat fatada vechii biserici si turnul de pe partea de nord. Naosul nou extins cu 7 m are o lungime de 37, 2 m si o latime de 12, 1 m, iar inaltimea de 11, 8 m. A fost extins si sanctuarul. Noul sanctuar are o lungime de 16, 8 m, latime de 9, 20 m, si se termina intr-un apsis semicircular.
Naosul bisericii a fost extins pe ambele parti cu borduri ce au o adancime de 5, 2 m si latimea de 12, 1 m. Naosul a fost impartit in blocuri de baza cu spatii mai inguste si mai largi. Aceste blocuri sunt legate prin arcuri sub forma de semicerc.
Peste acestea este asezata bolta construita din tigla (de 10, 5 m inaltime) si cupola (de 14, 5 m) .
In fata bisericii s-a construit o noua fatada, imensa (cu o inaltime de 15, 8 m) care cuprinde si corul de azi, iar pe cele doua laturi ale fatadei au fost construite cele doua turnuri, in imprejurul lor cu balcon din fier, turnurile sunt impodobite cu o rotunda cu cupola;inaltimea turnurilor este de 40 de m. In timpul episcopiei lui Klobusitzky Peter a fost terminata constructia sacristiei. A fost construit cate un oratoriu deasupra sacristiei parohiale cat si deasupra sacristiei canonicilor. In acest timp a fost terminata constructia criptelor dedesubtul sanctuarului si a sacristiei canonicilor.
Forma definitiva de azi catedralei dateaza din timpul episcopiei lui HĂˇm JĂˇnos. El a construit porticul impodobit inaintea fatadei, el a asezat pe fatada statuia Mantuitorului si in dreapta lui statuia apostolului Sf. Petru si in stanga lui statuia apostolului Sf. Paul , iar in nisele dedesubtul turnurilor statuile regelui Sf. Ĺžtefan si a regelui Sf. Ladislau.
Altarul principal al bisericii a fost facut din marmura de Cararra de catre sculptorul TomĂˇn Felix. Pictura de pe altar pictat la Laibach arata inaltarea Domnului Isus Cristos. Aceasta a fost realizata in ulei de catre pictorul Pesky Gabor in anul 1837.
Piatra de altar pastreza moastele sfintilor Iustin si Modest.
In naosul bisericii (la dreapta ) se afla altarul Sfantului Ĺžtefan , la stanga altarul Sfantului Ioan. Ambele (ca si celelalte din biserica) sunt facute din imitatie de marmura gri. Pietrele de altar contin moastele sfintilor Benedict, Vetustus, Iustin respectiv Celestin, Crescentia si Benedict.
La peretii niselor dintre ultimele stalpuri din naosul bisericii se situeaza (pe partea de sud) altarul Sfantului loan de Nepomuc iar in partea de nord altarul Sfantului Alois.
Piatra de altar a primului contine moastele sfintilor Coloman, Crescentia si Concordia, iar cealalta a sfintilor Vetustus si Iustin.
Dedesubtul turnului din sud a fost construit altarul Sfintei Maria din Lourdes de catre episcopul Dr. Schlauch LĹ‘rinc. La nord, sub cor, a fost construita in 1960 capela Sfantului Anton.

Cod Monument:

SM-II-m-A-05225

Nr. vizualizari:

12020

Data ultimei vizualizari:

2026-06-23 16:11:23

Data ultimei actualizÄri:

2015-02-25 08:43:03

Data incarcarii pe sit:

2006-02-26 13:00:22

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format marit!

Data: 2010-11-12
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D40
Contor: 171

Vedere de ansamblu
Foto: Dan Deva

Timp total: 0.03s...

[]:1