PS Varlaam Ploieșteanul despre viața ascetică a Sf. Teodora de la Sihla: Asemenea Sf. Cuv. Maria Egipteanca, i s-au topit hainele pe trupul ei firav[2017-08-08]de Gheorghe Anghelhram-manastirea-sihastria-2017-foto-tudorel-rusu_40_0 Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a slujit în ziua sărbătorii Sfintei Teodora de la Sihla la mănăstirea Sihăstria. În cuvântul rostit cu acest prilej, Episcopul Vicar Patriarhal a evidențiat viața plină de jerfelnicie a sfintei Teodora. Provenind din familia unui înalt demnitar ale acelor vremuri, comisul Ștefan Joldea, armaș care se ocupa cu procurarea, confecționarea și îngrijirea armelor garnizoanei care apăra cetatea Neamțului, Teodora a fost atrasă din copilărie de frumusețea vieții monahale, a spus Preasfinția Sa. Ierarhul a explicat că tânăra Teodora a avut și numeroase exemple de monahi străluciți deoarece în acea vreme codrii Neamțului erau plini de sihaștri și pustnici care se nevoiau din iubire de Dumnezeu. Urmând îndemnul familiei sale, după cum a relatat Episcopul Vicar Patriarhal, Teodora s-a căsătorit cu un tânăr evlavios, împotriva voinței ei, din cetatea Albă sau Ismail. Nu au avut copii, de aceea în bună înțelegere cei doi s-au hotărât să îmbrățișeze viața monahală. Sfânta Teodora se va nevoi la mănăstirea Vărzărești sub îndrumarea unei călugărițe cu multă experiență duhovnicească, Paisia, iar după invazia tătarilor se va retrage împreună cu îndrumătoarea sa în schiturile rupestre din zona Buzăului. După ce a cerut sfatul starețului Mănăstirii Sihăstria, Sfânta Teodora va alege viața pustnicească la schitul Sihăstriei, iar de aici va merge la Sihla. Teodora s-a retras în peștera care îi poartă astăzi numele, petrecând sub îndrumarea unui duhovnic de la Sihăstria, Pavel. După ce a murit acesta, ea a rămas singură și neștiută de nimeni. Asemenea Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, i s-au topit hainele pe trupul ei firav, a evidențiat Ierarhul viața ei ascetică. Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a relatat modul excepțional prin care Dumnezeu a descoperit viața sfântă a cuvioasei Teodora. La trapeza schitului Sihăstria, călugării au observat că păsările iau firimituri mari de pâine pe care nu le mâncau, ci zburau spre Sihla. Doi frați au urmărit păsările la indicațiile starețului. Și au văzut în peștera de lângă Schitul actual al Sihlei o sfântă care se ruga înălțată de la pământ și învăluită într-o pară de foc. Ea s-a adresat călugărilor pe nume și le-a spus să se întoarcă în mănăstire și să cheme pe Ieromonahul Antonie și Ierodiaconul Lavrentie să o spovedească și să o împărtășească. Cei doi au venit de îndată și au pregătit-o pe sfântă pentru viața veșnică. După trecerea ei din viața aceasta, cei doi monahi i-au îngropat trupul frumos mirositor în apropierea peșterei. Ierarhul a evidențiat faptul că Sfânta Teodora a fost asemănată cu Sfânta Maria Egipteanca deoarece precum Sfântul Zosima odinioară, așa și cei doi frați de la Sihăstria au văzut-o pe Teodora rugându-se fiind ridicată de la pământ și strălucind ca o flacără vie. Moaștele Sfintei au fost descoperite în anul 1830 și au fost așezate în biserica Schitului Sihla. Însă, în 1856, moaștele Sfintei au ajuns în Lavra Pecerska din Kiev. Astfel, această sfântă, numită floarea ce duhovnicească a Moldovei, a fost înstrăinată din mijlocul credincioșilor care nu au încetat însă să o cinstească și să o iubească. Mulțimea pelerinilor care cercetau Schitul Sihla și peșterea Sfintei Teodora au dovedit lucrul acesta. Lucru pe care l-a avut în vedere și Sinodul sfintei noastre Biserici care, în 20 iulie 1992, a trecut în rândul sfinților în mod oficial pe Cuvioasa Teodora, consfințind și confirmând în felul acesta evlavia adâncă a credincioșilor moldoveni față de aceasta, a spus Ierarhul. În încheierea omiliei sale, PS Varlaam Ploieșteanul a îndemnat să ne rugăm Bunului Dumnezeu, Sf. Ioan Iacob și Sf. Cuv. Teodora de la Sihla să ne întărească, să ne înțelepțească, să ne dea puterea să alegem ceea ce este esențial în viața noastră și anume cultivarea sufletului prin credință, nădejde și dragoste, prin fapte bune, prin osteneli creștinești. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 697, Ultimul acces: 2026-07-24 20:29:18
|
Timp total: 0.03s...
[]:1