(-) De ce fac elevii români Religia şi nu Istoria Religiilor. Precizările halucinante ale Ministerului Educaţiei: Nu pot asimila noţiuni de doctrină religioasă (Adevarul.ro)

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

(-) De ce fac elevii români Religia şi nu Istoria Religiilor. Precizările halucinante ale Ministerului Educaţiei: Nu pot asimila noţiuni de doctrină religioasă (Adevarul.ro)

[2017-03-09]

De ce fac elevii români Religia şi nu Istoria Religiilor. Precizările halucinante ale Ministerului Educaţiei: Nu pot asimila noţiuni de doctrină religioasă
Consilierul Romeo Moşoiu susţine că elevii nu pot asimila noţiuni de doctrină religioasă
Elevii de gimnaziu nu pot asimila noţiuni de Istoria religiilor, susţine consilierul din cadrul Ministerului Educaţiei, Romeo Moşoiu, care a încercat să explice pentru „Adevărul” de ce copiii fac Religia la şcoală şi nu Istoria Religiilor aşa cum recomandă Consiliul Europei, pentru a evita eventualele îndoctrinări.
Consilierul din Ministerul Educaţiei Romeo Moşoiu susţine că, din punct de vedere psihologic, copiii nu sunt pregătiţi să înţeleagă elementele de Istoria religiilor.
„Au fost şi sunt discuţii pe tema introducerii unei discipline «Istoria religiilor », dar noţiuni de Istoria religiilor sau teme din Istoria religiilor sunt abordate şi vor fi abordate în programa şcolară pentru clasele IX-XII, deci la copii de liceu. În noua programă avem capitole întregi care vor face referire la Istoria religiilor. La gimnaziu, nu, pentru că atunci când vorbim de gimnaziu, din punct de vedere psihologic, copilul cu vârstă cuprinse între 10 -14 ani nu poate asimila noţiuni de Filosofia religiilor. Multe dintre ele se studiază în Facultate. Nu poţi pune un copil de clasa a V-a sau un copil de clasa a VII-a să abordeze o problemă care ţine de doctrină religioasă”, a explicat consilierul din cadrul Ministerului Educaţiei, Romeo Moşoiu.
În ceea ce priveşte programa şcolară pentru disciplina Religie-cultul ortodox, dezbătută până în februarie, şi care vizează că elevii trebuie să achiziţioneze competenţe precum „manifestarea unui comportament moral în acord cu valorile religioase”, consilierul a subliniat că aceasta a fost redactată „de către profesori universitari, oameni cu experienţă pe ştiinţele educaţiei, pe fiecare cult în parte, ţinând cont de problematica în care copilul acţionează”, a arătat Moşoiu.
„Este discriminatoriu să fac cerere în fiecare an”
Cât priveşte faptul că elevii nu fac anual cerere pentru a participa la cursul de Religie aşa cum se arată într-un ordin de ministru emis după ce Curtea Constituţională a României (CCR) a decis în 2014, ca elevii sau părinţii acestora vor depune cerere de participare la ora de Religie în loc să mai depună cerere de retragere de la această oră, Moşoiu a spus că „ar fi o discriminarea ca părintele să facă an de an cerere pentru ora de Religie, mai ales că acum doi ani, când toţi părinţii din România au fost obligaţi să aleagă dacă doresc să facă ora de Religie, un procentaj de peste 93% din părinţi care şi-au dorit pentru copiii lor prezenţa la ora de Religie”
„Părintele face cerere o singură dată şi poate să se retragă oricând doreşte”, a mai spus Romeo Moşoiu. Asta deşi un Ordin de ministru arată că cererile pentru participarea la cursul de Religie trebuie făcute anual şi că nu se prelungesc automat. „În vederea prefigurării catedrelor, pentru elevii deja înscrisi în unitatea de învăţământ, cererile menţionate la alin. (1) si (3) se depun, de regulă, până la sfârşitul lunii decembrie, pentru anul şcolar următor”, arată ordinul MENCS nr.5232/2015.
Cum arată programa pentru Religie
Pe site-ul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, a fost pusă în dezbatere doar programa pentru Religie - cult ortodox, deşi în România există 14 culte.
Ciprian Fartuşnic, directorul Institutului de Ştiinţele Educaţiei, susţine că a fost pusă în dezbatere doar programa pentru Religie ortodoxă, dar în pachetul cu 118 programe care va fi pubicat în Monitorul Oficial sunt toate programele pentru toate cultele oficiale cunoscute. „Ţine de timing, atunci l-am primit pe cel de religie ortodoxă”, a subliniat Fartuşnic.
Programele şcolare pentru gimnaziu au fost aprobate prin ordin de ministru, iar marţi urmau să fie publicate în Monitorul Oficial.
Frica de a pierde controlul
Potrivit experţilor în Educaţie, ora de Religie, aşa cum este prevăzută în noua programă pentru gimnaziu, seamănă a îndoctrinare şi prozelitism şi este dovada dorinţei de putere a Bisericii Ortodoxe Române.
„Problema tovarăşilor care predau Religia, dar şi a tovarăşilor cu planul cadru este frica de a pierde controlul, bani, oameni. Sunt mii de oameni care predau Religia cu binecuvântare. Are prea puţin de-a face cu ceea ce înseamnă disponibilitatea şi deschiderea pentru ca elevii să asimileze spiritualitate. Este vorba de manipulare în sens negativ, pentru putere şi influenţă. Ţara te vrea controlat, manipulabil. E alungarea din rai, în momentul în care gândeşti, ai muşcat din pomul cunoaşterii, atunci începi să gândeşti critic, să îţi pui întrebări şi e posibil ca instituţiile să nu aibă oameni de acest fel, pentru că emit opinii. Ori controlăm, ori nu controlăm”, explică Marian Staş.
Mai mult, ora de Religie ar ignora şi recomandarea Consiliului Europei potrivit căreia Religia ar trebui predată în şcoli doar ca Istorie a Religiilor.
Romeo Moşoiu este cel care, în 2015, a cerut ca abstinenţa sexuală să fie promovată în şcoli, motiv pentru care APADOR-CH şi alte 13 ONG-uri au cerut demiterea consilierului de la Educaţie.
Autor: Nicoleta Onofrei

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 790, Ultimul acces: 2026-07-22 04:53:32

Timp total: 0.05s...

[]:1