Libertatea religioasa in contextul romanesc si european

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Libertatea religioasa in contextul romanesc si european

[2005-09-25]

(Viorel Dima / AARC)
Detaliere a relatarii din buletinul informativ de saptamana trecuta.

In perioada 12-13 septembrie 2005 a avut loc la Bucuresti, in Sala New York de la World Trade Center, un Simpozion International de libertate religioasa cu tema “Libertatea religioasa in context romanesc si european”. La acest eveniment organizat de Ministerul Culturii si Cultelor – Secretariatul de Stat pentru Culte impreuna cu Asociatia Nationala pentru Apararea Libertatii Religioase “Constiinta si Libertate” au participat experti in domeniu din tara si din strainatate, reprezentanti ai statului, cultelor religioase, organizatiilor non-profit si ai presei.

Luni, prima zi a lucrarilor, a fost deschisa de alocutiuni ale oficialitatilor. Ministrul culturii si cultelor, domnul Adrian Iorgulescu, a subliniat importanta deosebita a acestui eveniment pentru momentul pe care il traverseaza statul roman si cultele din Romania. Prea Fericirea Sa Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a exprimat ideea ca libertatea este unul dintre cele mai importante daruri facute de DUMNEZEU omului, iar cea dintai dintre libertati este libertatea religioasa.

In prima sesiune a simpozionului, intitulata “Statutul juridic al cultelor si organizatiilor religioase”, I.P.S. DANIEL, Mitropolitul Moldovei si al Bucovinei, a pus accentul pe contributia pe care Biserica o aduce in viata sociala, contributie pe care statul o recunoaste prin proiectul legii cultelor ce a fost inaintat spre dezbatere Parlamentului.

Ca una dintre persoanele care a adus o contributie deosebit de importanta la redactarea proiectului legii libertatii religioase, I.P.S. Daniel a facut o analiza competenta si pertinenta a proiectului, accentuand ideea parteneriatului dintre stat si culte.

Inalt Prea Sfintia Sa a atins si problema limitelor autonomiei cultelor in conditiile in care BOR, ca urmare a secularizarii averilor, a ajuns sa depinda pentru o buna functionare de contributia financiara a statului.

Prof, dr. W Cole Durham Jr., expert OSCE, profesor la Universitatea Brigham Young din SUA, si-a concentrat expunerea pe actualul proiect al legii libertatii religioase, subliniind o serie de aspecte pozitive si altele pe care le considera mai putin fericite. Dansul a exprimat ideea ca Romania se afla la o rascruce. Ea are sansa nu numai de a se conforma standardele internationale in ceea ce priveste sistemul de relatii dintre biserica si stat, ci de a le depasi.

Aspectele favorabile semnalate sunt angajamentul ferm al societatii romanesti pentru libertatea religioasa, posibilitatea oferita in vederea recunoasterii de noi culte, precum si o suma de oportunitati fiscale deschise tuturor structurilor religioase.

In esenta lor scaderile pornesc de la sistemul impartirii organizatiilor religioase pe mai multe niveluri, dupa modelul european.

Arhim. prof. dr. Grigorios Papathomas, de la Academia Teologica “St. Serge”, Paris a semnalat aspecte de interes pentru Romania, ca tara a carei populatie este majoritar ortodoxa, asemenea Greciei, precum si cateva scaderi ale relatiei stat-culte in Grecia ce trebuie evitate in Romania. De exemplu, in Grecia, statul a avut rol legiuitor, dar si biserica are acest rol. Acest lucru trebuie evitat in epoca moderna. Prea Sfintia Sa a semnalat totodata riscul de a identifica ortodoxia cu identitatea nationala sau culturala.

In sesiunea a doua, intitulata “Legislatia privind viata religioasa in Europa”, John Graz, secretar general al International Religious Liberty Association – IRLA, a pus problema necesitatii dialogului si importanta lui nu numai in cadrul miscarii ecumenice, ci si cu cultele neecumenice si chiar cu alte religii necrestine. Enuntarea unui principiu numit al reciprocitatii, conform caruia drepturile de care se bucura toate cultele in statele democratice trebuie sa fie valabile pretutindeni, spre exemplu si in statele islamice, Islamul beneficiind de libertate in Occident, reciproca nefiind valabila, a generat dezbateri. Tot domnia sa a mai spus ca profesionistii dialogului de obicei nu sunt urmati de comunitatile lor, ei sunt marginalizati.

Prof. dr. Rik Torfs, membru al European Consortium for State – Church Research, profesor la Facultatea de Drept Canonic, Universitatea Catolica din Louvain, Belgia, a facut referire la posibile consecinte ascunse ale egalizarii in privilegii a cultelor, anume crearea unei atmosfere contractualiste intre culte si stat, statul, in schimbul sprijinului putand cere cultelor respectarea anumitor standarde. Domnia sa a mai spus ca egalitatea devine din ce in ce in ce mai importanta si ca exista o preocupare reinnoita fata de religie, un interes chiar foarte mare. Domnul Torfs a afirmat si faptul ca statul a devenit interesat de continutul religiei, acesta fiind indreptatit sa ia masuri, de exemplu, fata de incitarea la ura manifestata prin acte oficiale ale cultelor, dar nefiindu-i admis sa compare din perspectiva adevarului cultele intre ele. Totodata, pentru stimularea dialogului statul porneste de la conceptul unui adevar care nu este absolut.

Pr. lect. dr. Patriciu Vlaicu, Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, a deschis dezbaterea problemei autonomiei cultelor fata de stat, dar si a statului fata de culte, considerand termenul autonomie mult mai potrivit decat alti termeni uzitati in domeniu (precum separatie etc.). A analizat apoi posibilitatea unei autonomii reale a cultelor si de scoatere din sfera politicului, criteriul acordarii sprijinului financiar trebuind sa fie utilitatea publica a cultelor. Totodata Prea Sfintia Sa a afirmat ca, potrivit unor experti, modelul romanesc al relatiilor dintre stat si biserica este unic si poate fi performant.

In sesiunea a treia, care a continuat tema anterioara, Lect. dr. Radu Preda, Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, a vorbit despre problema laicismului si a riscurilor lui, acest subiect declansand dezbateri vii. S-a evidentiat riscul ca laicismul sa separe statul de propria societate si de problemele propriilor cetateni. A fost condamnat laicismul ca teism anticlerical si faptul ca laicismul e adesea antireligios si nu neutru.

Dora Bognandi, Associazione Internazionale per la Difesa della Liberta Religiosa – AIDLR, Italia, a prezentat situatia din Italia pentru a dezbate problematica generala a libertatii religioase, experienta Italiei fiind una din care alte state, precum Romania, pot invata atat din aspectele pozitive, cat si din cele negative. O idee importanta este aceea ca, indiferent de sistemul relatiei stat-culte adoptat, nu trebuie sa fie facute distinctii prea mari intre o credinta si alta.

In sesiunea a patra, intitulata “Legislatia privind viata religioasa in Romania”, Pr. lect. dr. Irimie Marga, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu, a prezentat conflicte evidente intre politica oficiala a statelor si invataturi consacrate ale bisericii, concluzionand ca, desi statul si biserica nu mai au conceptii identice, trebuie lasata posibilitatea Bisericii de a-si apara si manifesta valorile specifice. Prea Sfintia Sa considera ca dreptul civil religios in formare in tara noastra trebuie sa vina in intampinarea specificului tuturor cultelor.

Conf. dr. Radu Carp, Universitatea din Bucuresti, a facut o analiza deosebit de pertinenta a noului statut al asociatiilor religioase in conformitate cu proiectul legii cultelor, concluzionand ca in acest proiect sunt respectate criteriile libertatii de asociere in conformitate cu reglementarile internationale.

Domnul Viorel Dima, secretarul general al Asociatia Nationala pentru Apararea Libertatii Religioase “Constiinta si Libertate”, a facut analiza competenta si pertinenta a legislatiei romanesti privind viata religioasa, intr-un demers ce poate fi sintetizat si sub titlul de Colaborare si dependenta in relatia dintre stat si culte in Romania.

Marti, 13 septembrie, simpozionul a continuat cu ultima sesiune intitulata “Tendinte in relatia Stat-Biserica”. Mons. prof. dr. Jean Paul Durand, a analizat, ca un bun cunoscator, situatia din Romania, subliniind ca un fapt demn de apreciat ca Biserica Ortodoxa Romana a ales ea insasi sa nu fie pe o pozitie dominanta fata de celelalte culte, precum si faptul ca proiectul romanesc respecta realitatile concrete din Romania, facand totodata un demers ferm de racordare la normele internationale.

Adrian Lemeni, secretarul de stat pentru culte, a abordat problema neutralitatii statului, spunand ca aceasta nu este indiferenta fata de viata religioasa. Neutralitatea statului presupune ca statul nu poate fi instrumentalizat in raport cu o credinta. A respinge in public viata religioasa inseamna a spune ca aceasta nu are valoare. Domnia sa a mai subliniat faptul ca laicitatea este una a distinctiei nu a opozitiei dintre biserica si stat si ca Evanghelia precizeaza competentele diferite ale bisericii si statului.

Prof. dr. Silvio Ferarri, membru al European Consortium for State – Church Research, Institutul de Drept Ecleziastic, Universitatea din Milano, Italia, s-a referit in prezentarea sa la dreptul la educatie in statele Uniunii Europene. Punctul de pornire a fost constatarea ca prezenta difuza a invatamantului religios in scoli nu pare a mai fi considerata suficienta in Europa. Statul trebuie sa faciliteze accesul religiei in scoala pentru a combate incultura religioasa si a facilita un dialog intre religii. Analizand sistemele existente in invatamantul european au fost semnalate atat aspectele pozitive, cat si cele mai putin fericite, concluzionandu-se ca UE nu reclama o uniformitate in acest domeniu, insa un aspect esential fiind acela ca educatia religioasa sa fie voluntara, sau daca este obligatoriu sa poata exista posibilitatea scutirii de a frecventa aceasta disciplina.

Prof. dr. Hans Heinrich Vogel, Comisia de la Venetia – Consiliul Europei, Universitatea din Lund, Suedia a prezentat materialul cu titlul “Credintele religioase si educatia in scolile private”. Au fost prezentate sisteme oarecum diferite europene avandu-si insa originea in aceleasi reglementari europene. Concluzia este ca scoala privata este o alternativa legitima la invatamantul public, in cadrul caruia statul poate lua decizii contestate de parinti, care au dreptul de a-si educa copiii potrivit propriilor convingeri, insa statul nu poate fi obligat sa finanteze aceasta forma a libertatii educatiei si are dreptul general de control.

Bogdan Tataru-Cazaban, consilier, Administratia Prezidentiala, a facut o incursiune in geneza statului laic si a afirmat ca ascultarea vocii religioase trebuie sa se faca din doua ratiuni: faptul ca unele decizii politice privesc direct religia si a doua, potrivit careia, urmarirea binelui omului presupune ascultarea vocii ecleziastice. Domnia sa a enuntat ideea necesitatii respectului puterii politice fata de creativitatea culturala impresionanta a bisericilor.

In final, Episcopul Arpad Szabo, Biserica Unitariana, a analizat fundamentele relatiei dintre Biserica si stat.

Concluziile acestui simpozion au fost prezentate de domnul Adrian Lemeni, secretarul de stat al cultelor, acestea incheind lucrarile simpozionului.

Participantii la acest eveniment si-au exprimat satisfactia pentru ocazia de a dezbate probleme actuale al libertatii religioase cu aplicare la situatia din Romania, avandu-se in vedere adoptarea de catre tara noastra a Legii cultelor, document legislativ de o importanta cruciala pentru viata confesiunilor religioase din Romania, care se doreste a intra in vigoare cat mai curand, si au considerat ca simpozionul a fost o reusita.

Sursa: www.MMB.ro

Contor Accesări: 1533, Ultimul acces: 2026-10-27 16:32:10

Timp total: 0.04s...

[]:1