Papa Francisc, interpret al iubirii lui Dumnezeu[2013-12-28]Retragerea Papei Benedict al XVI-lea, alegerea Papei Francisc. 2013 a fost un an cu adevărat extraordinar pentru viața Bisericii. Pentru creionarea unui bilanț, pornind tocmai de la gestul profetic al Papei Benedict, Alessandro Gisotti, de la Radio Vatican, l-a intervievat pe pr. Federico Lombardi, directorul biroului de presă al Sfântului Scaun. Acesta a declarat pentru început.- Este o alegere care a marcat acest an și va continua să o facă și în următoarele epoci ale Bisericii. De fapt cred că va avea consecințe asupra următoarelor pontificate. Are semnificația deschiderii unui drum, să spunem a unei posibilități care - așa cum bine spunea Papa Benedict al XVI-lea explicând motivele retragerii sale - este legată de timpurile pe care le trăim. Nu este legată, așadar, de o simplă situație personală, cât mai ales de încadrarea în aceste timpuri, cu consecința accelerării și acumulării de probleme pe care le suscită. Acest aspect a fost văzut de Papă cu mare luciditate și cu profundă umilință, tocmai pentru a da Bisericii posibilitatea unei călăuze, pe care el a definit-o de reînnoită vigoare, lucru care s-a întâmplat efectiv, petrecându-se în mod impresionant și neașteptat. - Papa Francisc a devenit în scurt timp o figură familiară la nivel mondial și nu doar în rândul creștinilor, fapt ce impresionează mult. Este posibilă trasarea unui bilanț, sau cel puțin găsirea unei chei de lectură a celor nouă luni de pontificat? - Desigur, ecoul și gesturile Papei Francisc în lumea de azi sunt absolut impresionante. Cred că a răspuns unei așteptări profunde și permanente a întregii omeniri, aceea a nevoii, a dorinței iubirii umanității, a iertării, a unui raport sincer, apropiat, confortant și încurajator. A fost ceva care a atins corzile cele mai profunde ale sensibilității și personalității umane în general, căci acest aspect a acționat într-adevăr în toate continentele, în toate țările și în diversele situații ale vieților bărbaților și femeilor timpului nostru. Cred că lectura cea mai simplă, dar și cea mai autentică, este că a concentrat vestirea mesajului creștin în iubirea și îndurarea lui Dumnezeu, în apropierea față de toți, în dorința de bine și de mântuire pentru toate creaturile. Acest lucru a fost înțeles și a ajuns la oameni și datorită eficienței gesturilor și cuvintelor simple cu care a fost transmis acest mesaj. Abolirea barierelor dintre persoana Papei și lumea pe care a întâlnit-o a fost înțeleasă în mod simplu și direct de către toți. Cred că acest efect trebuie înțeles prin faptul că Papa încearcă să fie un interpret al iubirii lui Dumnezeu Tatăl față de toate creaturile Sale. - Încă de la primele gesturi și cuvinte, Papa Francisc a suscitat așteptări imense, în mediul eclezial și nu numai. La ce ne-am putea aștepta pentru următorul an, gândindu-ne și la importantele reuniuni ale celor opt Cardinali? - Cred că trebuie să așteptăm și să sperăm ca acest mare impuls de reînnoire, de eficiență a vestirii mesajului creștin de bază - realizat de Papa Francisc - să se poată răspândi în Biserică, pentru că deocamdată este o realitate pe care noi o vedem la Roma și care este foarte concentrată în jurul persoanei Papei, chiar dacă știm că în multe țări ale lumii oamenii au început din nou să se spovedească și să participe la celebrările religioase. Există, deci, o răspândire sub formă de val a acestui efect de apropiere față de iubirea lui Dumnezeu, prin intermediul Bisericii. Este însă necesară dezvoltarea acestui aspect ce trebuie să devină, cumva, stilul de vestire al Bisericii. Și, într-un anumit mod, Papa Francisc dă exemplu, oferă un model de raport pastoral, ce trebuie mai apoi răspândit, pentru a deveni obișnuință în întreaga Biserică. La aceasta trebuie să ne așteptăm și să sperăm. Fatidicele modificări structurale, reformele despre care se vorbește atât de mult, sunt necesare și importante în măsura în care ajută în acest sens, căci structurile, instrumentele și organizațiile sunt efectiv în slujba spiritului și vestirii Evangheliei. Aceasta este intenția Papei referitoare la reformă: dorește să adapteze instrumentele și structurile la misiunea Bisericii; misiunea Bisericii de vestire a Evangheliei până la marginile pământului, la periferiile despre care el vorbește atât de mult, în raportul cu cei săraci, cu persoanele care au nevoie de apropierea iubirii Domnului și mărturiei lui Dumnezeu. În această direcție se îndreaptă și consultările în cadrul Consiliului celor opt Cardinali și alte consultări. După părerea mea, însă, trebuie să fie absolut clar că acest lucru este secundar, este o slujire care vine după și care este în slujba a ceea ce este "primum", și anume vestirea Evangheliei și misiunea Bisericii. Acesta este parcursul: Papa a pus în mișcare diferite consultări și comisii pentru a face mai transparentă și eficientă mărturia pe care o pot da și structurile și, în ceea ce privește Vaticanul, structurile administrative. Însă, adevărata problemă este cea a raportului dintre spirit și instrumentele sale de expresie: structurile și organizațiile. - Papa Francisc este primul Papă iezuit din istorie. Pentru Dvs cum este să vă numărați printre cei mai apropiați colaboratori ai săi: ce anume vă transmite ca învățături Sfântul Părinte? - Percep sintonia profundă dintre spiritualitatea Papei, dintre modul său de a conduce Biserica și spiritualitatea ignațiană, mai ales acest sentiment de a fi în mișcare, în căutarea și aflarea zilnică a voinței lui Dumnezeu, pentru a-l sluji mai bine și pentru a împli ceea ce iezuiții numesc "prea marea Sa slavă", adică o mai profundă cunoaștere a iubirii lui Dumnezeu și transpunerea în viața noastră a acestui profund raport de iubire dintre Dumnezeu și om, și dintre oameni între ei. Papa Francisc a pus efectiv în mișcare Biserica, cu mare intensitate și a pus-o în mișcare prin exemplul său, prin angajarea sa și prin numeroasele mesaje și inițiative - să ne gândim la noul Sinod privind familia; să ne gândim la încurajarea de a reînnoi în mod concret Biserica și viața noastră. Faptul de a fi mereu în mișcare, pentru a încerca să aflăm noi cerințe pe care Dumnezeu le are de la noi, în contextul propriei vieți, este ceva ce caracterizează în mod profund, cred, spiritualitatea și modul de a conduce al Papei Francisc. Am intrat într-un context în care Biserica este pusă în mișcare. Nu sunt prezentate obiective precise, imagini precise privind modul în care va trebui să fie organizată Biserica în viitor, pentru a atinge acest obiectiv. Trebuie să ne punem în mișcare, să ne convertim, să acceptăm surprizele pe care Dumnezeu le face vieții noastre și să înțelegem spre ce ne cheamă și prin intermediul situațiilor și realităților în care ne aflăm. Așadar, înțelesul Bisericii care intră în mișcare, în mers, care este pelerină în împlinirea unei misiuni, cred că este unul dintre aspectele spirituale cele mai caracteristice ale acestui Pontificat. (Sursa: Radio Vatican) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1213, Ultimul acces: 2026-07-28 16:36:16
|
Timp total: 0.03s...
[]:1