Viziunea Bisericii Ortodoxe față de păcatul sinuciderii[2010-07-17]Păcatul sinuciderii este unul dintre cele trei păcate cunoscute în Evanghelii și în Tradiția Bisericii sub denumirea de 'păcate împotriva Duhului Sfânt', adică necredința, ura și deznădejdea. Toate acestea sunt expresia refuzului deliberat al comuniunii cu Dumnezeu, sinuciderea fiind înțeleasă de Părinții Bisericii ca necredință și deznădejde asumate. 'Avem porunca foarte precisă în Decalog 'Să nu ucizi!' Cu alte cuvinte, să nu ucizi nici viața semenului tău, iar pe de altă parte, să nu atentezi la propria ta viață încât să o faci să nu mai existe. Dat fiind faptul că nu noi suntem cei care ne-am dat viața, ci Dumnezeu Însuși este Cel Care ne-a dat-o. El ne-o dă și o ia atunci când crede cuviință El în planul Lui etern. Prin urmare, nu pot dispune de bunul altuia. Pe baza acestui raționament s-a tras concluzia că atâta vreme cât tu atentezi la bunul altuia consecința este pe măsură. Iar viața este bunul lui Dumnezeu. Nu putem atenta la bunul lui Dumnezeu. Atâta vreme cât tu Îl percepi pe Dumnezeu ca Realitate vie în viața ta lucrurile se schimbă completamente. Atâta vreme cât pentru tine Dumnezeu este o abstracțiune la care faci referință în anumite momente, abstracțiune care îți dă satisfacții mai degrabă intelectuale, tu nu te găsești în comuniune cu Cel Care este prin excelență Viață și Viață eternă. Tu nu te găsești în comuniune cu Cel Care poate să-ți dea putere în momentele în care simți că limitele biologice se impun foarte categoric și foarte dur. Noi știm, din nefericire, că omul postmodern a făcut o adevărată profesiune de credință din a nu crede', a declarat pr. prof. dr. Vasile Răducă de la Facultatea de Teologie din București.Un rol important în redresarea vieții spirituale a omului deznădăjduit îl are duhovnicul, cel care îi aduce înainte exemplul iubirii și Sensul adevărat al existenței, pe Isus Hristos: 'În momentul în care tu te-ai ancorat în Dumnezeu ai în față posibilitatea unor tipuri de succese care îți dau satisfacție, putere și care te entuziasmează. De aceea, spun că una din cauzele fundamentale ale sinuciderii o constituie, aș zice, lipsa sentimentelor de comuniune cu persoane care sunt de nivelul tău, cu care poți comunica și cu care poți fi în comuniune, și lipsa de comuniune cu Dumnezeu Însuși, acest Noian de Viață, de putere, în care ne resursăm de fiecare dată când simțim că rezervele noastre simple omenești sunt epuizate. Este o criză a lumii moderne și a necredinței acestei lumi, cu tot ceea ce decurge din această necredință', a mai precizat pr. Vasile Răducă. Deși Biserica nu are slujbe pentru cei care l-au refuzat pe Dumnezeu luându-și viața, totuși, în Ziua Pogorârii Duhului Sfânt, în cadrul Vecerniei speciale care se oficiază după Sfânta Liturghie, Părinții au rânduit să se citească o rugăciune în care sunt pomeniți și sinucigașii. (Sursa: Basilica.ro) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 772, Ultimul acces: 2026-07-30 18:36:50
|
Timp total: 0.03s...
[]:1