În Croaţia am întâlnit o Biserică vie

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

În Croaţia am întâlnit o Biserică vie

[2008-09-28]

'Un dialog sincer şi deschis cu autorităţile politice, pentru a promova tot mai mult binele comun al naţiunii' - aceasta a fost ideea sub care s-a desfăşurat vizita de patru zile în Croaţia a Cardinalului Tarcisio Bertone, secretar de stat. Vizita a cuprins două opriri în Split şi Zagreb, marcându-se un deceniu de la a doua vizită a Papei Ioan Paul al II-lea în această ţară. Radio Vatican informează că prelatul a fost primit cu căldură de comunitatea catolică, la nivel politic întâlnindu-se cu preşedintele Stiepan Mesic şi cu premierul Ivo Sanader. Redăm în continuare interviul publicat cu Cardinalul secretar de stat de către Radio Vatican.
- Spre deosebire de celelalte călătorii internaţionale, vizita aceasta în Croaţia s-a încheiat cu un important comunicat al Conferinţei Episcopale. Cum se explică această opţiune?
- În celelalte vizite nu am lăsat comunicate speciale. În acest caz, după întâlnirea cu preşedintele Republicii, el însuşi a considerat necesar să publice o notă şi să mi-o comunice mie şi Conferinţei Episcopale. Pentru a completa informaţiile despre această vizită - care a inclus ca de obicei o întâlnire cu Conferinţe Episcopală, cu autorităţile politice şi cu tinerii - Conferinţa Episcopală a publicat un comunicat în care a atins câteva subiecte dezbătute de Episcopii croaţi şi a răspuns mai ales la întrebarea dacă Biserica şi Conferinţa Episcopală sunt favorabile integrării europene a Croaţiei. Se vorbise anterior de un anumit 'euroscepticism' al ecleziasticilor croaţi. Am precizat astfel că în această privinţă Conferinţa Episcopală, în totalitate şi unanimitate, este favorabilă integrării europene, dar - cum am spus preşedintelui Republicii şi primului ministru, cum a repetat şi Conferinţa Episcopală, cum au afirmat Papii Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea - fără să neglijăm patrimoniul istoric, cultural şi religios tipic naţiunii croate, ca şi altor naţiuni europene cu adânci rădăcini creştine. Aşadar, am precizat în Comunicat, printre altele, importanţa integrării europene cât şi angajarea Conferinţei Episcopale şi a Comunităţilor catolice de a păşi pe acest drum, în condiţii care au fost bine delimitate.
- În colocviile cu autorităţile civile au fost atinse probleme în raporturile dintre stat şi Biserică?
- În general nu sunt probleme mari, dimpotrivă, preşedintele Republicii a spus că raporturile sunt optime. Eu am vorbit de un nivel excelent al raporturilor dintre Biserică şi comunitatea politică din Croaţia. Raporturile sunt reglementate de patru acorduri care sunt supravegheate pe drumul de aplicare de către o Comisie bilaterală. Raporturile sunt pozitive şi la nivel concret (...). Este recunoscut rolul Bisericii în domeniul social şi în cel cultural; tot la fel, în ajutorul pe care Biserica îl primeşte pentru a-şi continua iniţiativele ei socio-formative. Desigur, instituţiile de educaţie nu mai sunt cele care existau înainte de ocupaţia regimului comunist, dar acum sunt în creştere şi creşte şi capacitatea Bisericii de a oferi un serviciu educativ. Ne referim apoi la problema seminariilor, la noua Universitate catolică, la terenurile pentru construcţia de biserici şi instituţii anexe, la parohii, etc... Am binecuvântat prima piatră a noului sediu al Conferinţei Episcopale. Sediul Universităţii catolice este stabilit într-un mare complex care era înainte o şcoală a armatei. Aş spune deci că raporturile sunt pozitive. Natural, există libertatea de exprimare de ambele părţi, Episcopi şi autorităţi civile. Există apoi probleme specifice care, ca oriunde în lume, apar în viaţa concretă de zi cu zi. Când Biserica este atentă la drepturile persoanei şi la drepturile comunităţilor, se ivesc probleme specifice cu privire la aceste aspecte, care sunt mai sensibile sub profil etic şi de nerenunţat pentru Biserică.
- Vizita în Croaţia a readus în atenţie situaţia din regiunea balcanică. Cum se explică atenţia constantă a Sfântului Scaun faţă de această regiune şi ce s-a schimbat aici faţă de deceniul trecut?
- Se vede din ce în ce mai clar că regiunea balcanică este un nod foarte important, mai întâi de toate pentru Europa, dar şi pentru întreaga lume. Poate fi un butoi cu pulbere. A fost deja aşa ceva dacă ne gândim la războiul recent care a afectat ţările care o alcătuiesc, un război care a făcut să sufere persoane şi familii, a distrus atâtea opere, atâtea structuri, o parte atât de mare din patrimoniul artistic şi istoric al acestor naţiuni. Regiunea Balcanilor cere convieţuirea nu numai a etniilor diferite între ele, dar şi convieţuirea paşnică între religii. Să ne gândim mai exact la confesiunea catolică, la cea ortodoxă şi la religia musulmană. Aşadar este o piatră de încercare pentru convieţuirea paşnică, pentru o colaborare şi pentru dreptul de cetăţenie împărtăşit de cei care aparţin la aceste etnii diferite, la aceste confesiuni diferite, la aceste religii diverse.
- Cu ce convingeri v-aţi întors şi despre ce i-aţi relatat Sfântului Părinte, privitor la starea populaţiei din Croaţia şi la opera Bisericii din această ţară?
- Am rămas cu o impresie destul de pozitivă. Mă gândesc la regiunile care alcătuiesc Croaţia, la Dalmaţia, la reorganizarea Episcopiilor din partea Sf. Scaun, la Slavonia, de exemplu, cu posibilitatea unui raport pozitiv cu Serbia din punct de vedere religios dar şi al circumscripţiilor ecleziastice catolice. Am întâlnit o comunitate catolică vie, cu un început foarte bun, cu proiecte pastorale semnificative din partea Conferinţei Episcopale. Am văzut o Conferinţă Episcopală foarte unită, mai ales în proiecte pastorale precise. Printre altele, s-a procedat la numirea noului preşedinte al Conferinţei Episcopale, Mitropolitul de Djakovo-Osijek, în Slavonia. Proiectele au în vedere un itinerariu bine articulat de iniţiere creştină, un proiect pentru familie, unul pentru problema educaţiei şi unul vizând problema formării seminariştilor. Există un bun număr de seminarişti. Am vizitat două seminarii: seminarul de la Split şi pe cel din Zagreb. Totodată am întâlnit comunităţi locale vii care s-au exprimat prin participarea populaţiei la toate celebrările pe care le-am prezidat: la manifestări publice, la întâlnirea cu tinerii şi apoi la solemna Sf. Liturghie, duminica trecută, în piaţa principală din Zagreb. Biserica este vie, foarte unită în jurul Papei potrivit unei străvechi tradiţii, confirmată de fidelitatea eroică a Cardinalului Alois Stepinac, căci nu trebuie să uităm că în Croaţia am celebrat un deceniu de la beatificarea acestui mare om al Bisericii, demn de admiraţie pentru fidelitatea sa.
- Între intervenţiile de o importanţă deosebită este discursul pe care l-aţi prezentat la Universitatea Catolică croată, cu referinţe la discursul Papei Benedict al XVI-lea la întâlnirea cu lumea culturii franceze. De ce aceste repere, într-un context atât de diferit?
- Mi s-a părut important şi necesar, vorbind într-o Universitate catolică - şi la Zagreb s-a reconstruit un centru superior de cultură de neînchipuit acum zece sau douăzeci de ani - să fac trimitere la două discursuri ale Papei Benedict al XVI-lea: la discursul Papei în Franţa, la Paris, adresat universului culturii, şi la discursul pe care nu l-a pronunţat la Universitatea 'La Sapienza' din Roma. Sunt două discursuri fundamentale care, asemenea unei fresce, aruncă o privire asupra raportului dintre credinţă şi cultură, dintre credinţă şi ştiinţă, dintre Cuvântul lui Dumnezeu şi viaţa de fiecare zi. Am reluat aceste teme. Discursul de inaugurare a noii Universităţi catolice a fost ascultat cu atenţie şi receptat cu ample ecouri în opinia publică croată, mai ales în lumea culturii şi a ştiinţei. Este un fapt pozitiv care poate relansa misiunea Universităţii în Croaţia, mai ales în domeniul educaţiei şi formării tinerilor, a viitorilor reprezentanţi sub aspect religios, social şi politic ai Ţării.
- Nu a lipsit, desigur, întâlnirea cu tinerii. De ce această constantă?
- Este adevărat că în călătoriile mele am întâlnit comunităţi de tineri entuziaşti, plini de bună voinţă, însetaţi de mesaje tari. Amintesc aici întâlnirea din Belarus, o întâlnire cu adevărat entuziasmantă, care mi-a lăsat o adâncă impresie. Sunt salezian (membru al Congregaţiei religioase 'Societatea Sfântului Ioan Bosco'), şi ca salezian nu pot să uit tinerii. Am reţinut că Dieceza de Zagreb şi Conferinţa Episcopală au lansat o misiune în rândul tinerilor, un proiect pastoral de tineret care vrea să pregătească tineri cu formare creştină pentru folosul întregii societăţi. Ne gândim şi la formarea lor socio-politică, pentru a avea o clasă politică de inspiraţie catolică, proiectată spre binele comun al Ţării şi orientată după criterii de comportament şi judecată, cu repere ce corespund doctrinei sociale a Bisericii.
(Sursa: Radio Vatican)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 847, Ultimul acces: 2026-07-31 18:28:26

Timp total: 0.03s...

[]:1