© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Atac la BOR. SUA afirma ca Legea cultelor restrictioneaza recunoasterea altor religii[2008-09-23]Ca si in anii trecuti, Departamentul de Stat al SUA aduce numeroase criticii Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) in raportul privind liberatate religioasa pe 2008. Documentul apreciaza ca o serie de grupuri religioase se confrunta cu obstacole in recunoasterea statutului de religie, care le-ar aduce fonduri importante de la bugetul de stat. Pe de alta parte, raportul subliniaza ca nu exista inca persoane condamnte in baza legii privind combaterea anti-semitismului.Subliniind ca nu exista schimbari majore în România pe durata realizarii acestui raport, Departamentul american de Stat mentioneaza ca grupurile religioase minoritare continua sa acuze, în mod credibil, oficialii guvernamentali ca le împiedica eforturile de convertire si interferare cu alte activitati religioase. Desi Constitutia si legea garanteaza libertatea religioasa, Guvernul exercita o influenta considerabila asupra vietii religioase prin legi si decrete. Cererile de inregistrare continua sa puna obstacole grupurilor minoritare religioase, se arata in raport. Documentul subliniaza ca nu exista nici o lege care sa sanctioneze prozelitismul, dar autoritatile romane nu definesc clar ce inseamna activitatile de prozelitism. Din cele 68 de milioane de dolari alocate anul trecut de la bugetul de stat pentru reconstructia si repararea bisericilor, proportional cu numarul de credinciosi stabilit prin recensamantul din 2002, cea mai mare parte a revenit BOR. Greco-catolicii acuza insa faptul ca recensamantul a subevaluat marimea comunitatii lor. BOR exercita o influenta substantiala in rolul sau dominant asupra majoritatii populatiei si a artizanilor politicii la nivel inalt, si liderii ortodocsi participa aproape exclusiv la evenimentele de stat. In particular, multi lideri ortodocsi au aparitii publice alaturi de figuri politice proeminente si mesajele religioase contin adeseori promisiuni politice, ca si afirmarea sprijinului fata de anumite pozitii politice, apreciaza autorii textului. O alta critica se refera la retrocedarea averilor diferitelor biserici. Legea privind restituirea proprietatii nu face referire la bisericile greco-catolice care au fost confiscate de regimul comunist in 1948 si predate Bisericii Ortodoxe si nici pana acum nu a fost adoptata o legislatie in acest caz. Bisericile istorice ungare, inclusiv romano-catolice si protestante (Reformata, Unitariana si Evanghelica) au primit doar un numar mic din proprietatile confiscate, adauga textul. Minoritarii s-au plâns la Bruxelles In acelasi timp, documentul aminteste ca in luna iunie reprezentantii bisericilor Luterana, Reformata, Unitariana, Greco-Catolica si Baptista ungara s-au plansa Comisiei Europene ca Legea cultelor discrimineaza grupurile religioase minoritare si ca, in ciuda prevederilor constitutionale, statul favorizeaza pe nedrept Biserica Ortodoxa. În general, subliniaza raportul american, oficialii locali încearca sa fie toleranti cu gruparile religioase minoritare, dar exista unele incidente în care acestea sunt intimidate de clerul ortodox. În unele cazuri, politia locala si autoritatile administrative au suportat tacit campanii societale (unele dintre ele incluzând intimidari psihice) împotriva prozelitismului grupurilor religioase care nu apartin religiei ortodoxe sau au dat dovada de o atitudine pasiva fata de hartuirea unor astfel de grupuri. Unele grupuri au reclamat faptul ca, in general, autoritatile permit doar Bisericii Ortodoxe sa aiba un rol activ in ceremoniile din scoli sau prilejuite de alte ocazii. Americanii vor mai multe religii Dupa intrarea in vigoare a noii legi a cultelor, adoptata in 2006, nici una dintre organizatiile cu statut de grup religios nu a cerut sa fie recunoscute ca religie din cauza prevederilor legale restrictive, mai noteaza documentul care enumera aici Organizatia Credinciosilor Ortodocsi de Rit Vechi, Miscarea Adventista pentru Reforma, Credinta Baháí, Mormonii. De asemenea, opt dintre cele 18 grupuri religioase care au cerut reconfirmarea statutului de religie conform cu noua lege nu au primit inca un raspuns. Martorii lui Iehova s-au plans ca, desi au facut toate modificarile in statut cerute de Secretariatul de Stat pentru Culte pana la finele lui martie 2008, nu au primit nici un raspuns in termenul-limita de 30 de zile pentru aprobarea statutului, precizeaza raportul. Vadim, mentionat la antisemitism Intr-o nota pozitiva, raportul apreciaza ca Guvernul a continuat sa faca progrese in extinderea in scolile publice a educatiei cu privire la adevarata istorie a Holocaustului. Textul atrage insa atentia ca, desi Guvernul a alocat in 2007 aproximativ 4 milioane de dolari pentru constructia unui Memorial al Holocaustului, autoritatile capitalei au tergiversat eliberarea autorizatiilor de constructie. Autorii raportului remarca faptul ca, desi exista o lege pentru combaterea anti-semitismului, nici o persoana nu a fost condamnata pana acum. Potrivit raportului, s-au înregistrat, de asemenea, acte de antisemitism, cum ar fi desacralizarea si vandalizarea locasurilor evreiesti, în aceasta privinta neînregistrându-se nici o îmbunatatire fata de raportul precedent. În perioada redactarii raportului, publicatiile Partidului România Mare al lui Corneliu Vadim Tudor au continuat sa contina articole cu puternice atacuri antisemite. În aprilie 2008, autoritatile nu au reactionat la publicarea unei svastici inverse pe prima pagina a saptamânalului PRM, România Mare, denunta raportul Departamentului de Stat. Cornelia Rosoga Sursa: www.Culte.ro Contor Accesări: 776, Ultimul acces: 2026-08-02 23:01:33
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
