Reflecţii asupra adevăratei semnificaţii a laicităţii

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Reflecţii asupra adevăratei semnificaţii a laicităţii

[2008-09-12]

Astăzi la 9AM, Papa a plecat de pe aeroportul Fiumicino. După două ore de zbor a aterizat pe aeroportul Orly din Paris, începând a zecea călătorie apostolică în afara Italiei, prima în Franţa. La coborârea din avion, Sfântul Părinte a fost primit de Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei. După ce a fost salutat de Cardinalul Andre Vingt-Trois, Arhiepiscop de Paris, şi de autorităţile civile şi religioase prezente pe aeroport, Pontiful a mers cu maşina la Nunţiatura Apostolică. După câteva minute a mers la Palatul Elysee, unde la 12.30 s-a întâlnit cu preşedintele ţării.
După întâlnirea privată cu preşedintele Sarkozy, Papa a mers să întâlnească autorităţile de stat. Au urmat două discursuri: al preşedintelui Franţei şi al Sfântului Părinte. Acesta din urmă şi-a început discursul amintind că motivul principal al vizitei sale este să marcheze 'aniversarea a 150 de ani de la apariţiile Fecioarei Maria la Lourdes'. Referindu-se apoi la comentariul preşedintelui Sarkozy din timpul vizitei la Roma, în decembrie 2007, mai exact la faptul că 'rădăcinile Franţei - ca şi cele ale Europei - sunt creştine', Sfântul Părinte a spus: 'Istoria însăşi oferă dovezi suficiente despre aceasta: de la originile ei, ţara voastră a primit mesajul evanghelic'. În acest context a menţionat înfiinţarea a numeroase congregaţii religioase pentru a-i asista pe cei în nevoi, şi 'miile de capele, biserici, mănăstiri şi catedrale' din această ţară.
'Biserica din Franţa beneficiază actualmente de un `regim de libertate`', a spus Papa. 'Suspiciunile trecutului au fost treptat transformat într-un dialog calm şi pozitiv ce continuă să devină tot mai solid. Un nou instrument de dialog şi-a început existenţa din 2002 şi am mare încredere în eficienţa sa, dată fiind buna intenţie a ambelor părţi. [...] În acest moment al istorie când culturile continuă să îşi intersecteze căile tot mai frecvent, sunt ferm convins că o nouă reflecţie asupra adevăratei semnificaţii şi importanţe a `laicităţii` este acum necesară. De fapt este fundamental, pe de o parte, să insistăm asupra distincţiei dintre sfera politică şi cea religioasă pentru a conserva atât libertatea religioasă a cetăţenilor cât şi responsabilitatea statului faţă de ei; şi, pe de altă parte, să devenim mai conştienţi de rolul de neînlocuit al religiei în formarea conştiinţei şi contribuţia pe care o poate aduce - printre altele - la crearea unui consens etic de bază în societate.'
'Marea mea grijă este pentru tineri', a continuat Papa. Mulţi dintre ei, 'suferă de pierderea legăturii cu viaţa de familie', alţii sunt abandonaţi la periferie 'şi adesea, fiind lăsaţi de voie, ajung vulnerabili şi au nevoie să se împace cu o realitate care adesea îi copleşeşte.' De aici 'necesitatea de a li se oferi un mediu sănătos de educaţie şi de a-i încuraja să îi respecte pe ceilalţi şi să îi ajute dacă doresc să se dezvolte armonios în procesul de maturizare. Biserica îşi poate aduce contribuţia ei specifică în acest sens. Sunt de asemenea îngrijorat de situaţia socială din lumea occidentală, marcată din păcate de o adâncire a distanţei dintre bogaţi şi săraci. Sunt sigur că se pot găsi anumite soluţii care să meargă dincolo de asistarea necesităţilor imediate, abordând în profunzime problemele, pentru a-i apăra pe cei săraci şi pentru a le promova demnitatea.' Papa şi-a exprimat îngrijorarea şi vizavi de 'starea planetei noastre', subliniind că 'trebuie să învăţăm să o respectăm şi protejăm mai mult. Mi se pare că a venit timpul pentru propuneri mai constructive pentru a se putea garanta binele generaţiilor viitoare.'
'Faptul că ţara Dvs. are acum preşedinţia Uniunii Europene dă Franţei ocazia să dea mărturie - în linie cu nobila ei tradiţie - despre drepturile omului şi despre promovarea lor pentru binele indivizilor şi al societăţii. Când europenii văd şi experimentează personal faptul că drepturile inalienabile ale persoanei umane de la concepere şi până la moartea naturală - drepturile la educaţia gratuită, la viaţa de familie, la muncă şi cele privind religia -, că aceste drepturi deci, care formează o unitate inseparabilă, sunt promovate şi respectate, vor înţelege pe deplin măreţia proiectului reprezentat de Uniunea Europeană şi vor deveni artizani activi în acelaşi timp.'
În faţa 'pericolului unei reveniri a vechilor suspiciuni, tensiuni şi conflicte între naţiuni, la care asistăm astăzi', a spus Papa, 'Franţa, care în mod istoric a fost sensibilă la reconcilierea între popoare, este chemată să ajute Europa să zidească pacea între graniţe şi în lumea întreagă. În acest sens este important să promovăm o unitate care nu doreşte şi nu devine o uniformitate, ci este capabilă să garanteze respectul pentru diferenţele naţionale şi diferenţele culturale, care împreună îmbogăţesc Europa, amintind în acelaşi timp de faptul că `identitatea naţională poate fi obţinută doar prin deschiderea faţă de celelalte popoare şi prin solidaritate cu ele`. Îmi exprim încrederea că ţara voastră va contribui tot mai mult la progresul acestor vremuri spre calm, armonie şi pace.'
După încheierea ceremoniei Papa Benedict s-a întors la Nunţiatura Apostolică unde a luat masa în privat. După-masa, la 5PM, Sfântul Părinte va participa la o scurtă întâlnire la Nunţiatura Apostolică cu membrii comunităţii locale evreieşti, după care va merge la Colegiul des Bernardins, deschis recent după lucrările de restaurare, unde se va întâlni cu reprezentanţii lumii culturii.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 817, Ultimul acces: 2026-08-03 03:34:46

Timp total: 0.03s...

[]:1