60 de ani de la despărţirea de Mănăstirea Nicula

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

60 de ani de la despărţirea de Mănăstirea Nicula

[2008-08-14]

Acum 60 de ani a fost ultima oară când credincioşii greco-catolici, împreună cu Episcopul Iuliu Hossu, au celebrat sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, conform tradiţiei, la Mănăstirea de la Nicula. Regimul comunist a confiscat bunurile Bisericii Greco-Catolice, înmânându-le Bisericii Ortodoxe, majoritatea rămânând şi astăzi în proprietarea acesteia. Cu ocazia pelerinajului la Nicula, biroul de presă al Eparhiei clujene aminteşte că biserica de zid a Mănăstirii din Nicula a fost ctitorită între anii 1875-1879 de către Episcopii greco-catolici. Conform statisticilor vremii, în anul 1900, în această localitate se aflau 641 de greco-catolici şi 12 ortodocşi. În anul 1910 erau 825 greco-catolici şi 7 ortodocşi. În anul 1941 erau 897 de greco-catolici şi un singur ortodox.
Biserica mai există şi astăzi, în posesia Bisericii Ortodoxe. Despre ea, PS Florentin a spus, conform comunicatului amintit: 'La acest edificiu este important nu zidul, ci spiritualitatea cu care este încărcat acest loc binecuvântat. Suntem siguri că Preasfânta Fecioară Maria este la fel de prezentă şi în biserica parohială din satul Nicula, şi în orice biserică unde ne rugăm ei. Dar în biserica de zid a Mănăstirii Nicula, au fost hirotoniţi 38 de preoţi, au făcut voturile monahale numeroşi călugări. Prin urmare, a spune astăzi că acel loc este al unei alte confesiuni, ni se pare un neadevăr strigător la cer. De aceea, înălţăm vocea către cer şi ne rugăm să se facă dreptate. Nu dorim să luăm teritoriul sau drepturile nimănui. Ne cerem doar drepturile proprii, care sunt atestate documentar. Există documente însoţite de fotografii. Avem fotografii de la pelerinajul din 1947, când Episcopul Iuliu Hossu a venit până la un punct cu căruţa, urcând dealul Niculii înconjurat de credincioşi, care nu au venit nici cu autobuze, nici cu alte mijloace de transport, ei au venit pe jos, timp de săptămâni şi zile, peste dealurile dimprejurul Niculii. Veneau cu preoţii cu crucea în frunte, aşa cum era tradiţia şi obiceiul românesc.'
'De aceea şi noi, dorim să continuăm această tradiţie la Nicula. Am cerut să se permită restaurarea bisericii de zid. Biserica de lemn a ars complet în 1974; cea care se află acum, acolo, şi de multe ori este atinsă cu veneraţie, este o altă biserică, adusă dintr-o zonă învecinată (localitatea Ţop). Am cerut şi autorităţilor guvernamentale şi autorităţilor Bisericii Ortodoxe să putem restaura această biserică, să putem celebra în această biserică măcar un oficiu, o Sfântă Liturghie cu credincioşii noştri în marile sărbători ale Preasfintei Fecioare Maria. Repet: nu vrem să dăm afară pe nimeni, dar ceea ce cerem mi se pare un drept de necontestat în virtutea unei tradiţii. Dacă suntem creştini şi ne respectăm ca şi creştini, dacă predicăm şi proclamăm iubirea creştină, atunci trebuie să o şi împlinim. Am mai spus aceste lucruri şi le repet, pentru a arăta că noi nu am abandonat acest loc de pelerinaj, acest loc tradiţional despre care Cardinalul Iuliu Hossu, de binecuvântată memorie, spunea: `Locul mângâierilor sufleteşti atât de scump inimii mele. (...) Locul la care să veniţi să puneţi rugăciunile voastre în faţa Maicii Milei mult-îndurătoare`. La acelaşi loc venim şi noi, chiar dacă nu putem urca la Mănăstire, la locul creat prin tradiţia zecilor şi zecilor de mii de oameni care s-au perindat pe aici înainte de anul 1948 şi după aceea.'
'Nu doresc să fim exclusivişti. Toţi cei care aduc închinare sinceră Preasfintei Fecioare Maria şi, prin ea, Bunului Dumnezeu, să vină să se închine şi în biserica noastră. Dar dorim aceeaşi deschidere şi din partea fraţilor ortodocşi, şi istoria să rămână istorie adevărată, pentru fiecare dintre noi.' Biroul de presă al Eparhiei de Cluj-Gherla aminteşte că Sanctuarul marian de la Nicula a fost recunoscut de doi Suverani Pontifi, care au emis documente pontificale cu acordarea de indulgenţe plenare celor care `vor cerceta cu evlavie biserica Sf. Mănăstiri de la Nicula` (Indulgenţă acordată de Papa Pius al XI-lea, în 19 octombrie 1928). Cea mai mare amploare a pelerinajelor la Nicula a fost în timpul Episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, între 1917 şi până în 1948, anul trecerii de către comunişti a Bisericii Române Unite în afara legii. Până la data arestării sale, Episcopul Iuliu Hossu, în fiecare an, de Sfântă Marie Mare, a predicat la Nicula zecilor de mii de credincioşi veniţi de pe întreaga întindere a României.
(Sursa: BRU.ro)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 757, Ultimul acces: 2026-08-02 10:26:22

Timp total: 0.04s...

[1]:1