Decesul scriitorului rus Alexandr Soljenițîn[2008-08-04]În seara zilei de duminică, 3 august 2008, a decedat, la vârsta de 89 de ani, în urma unei insuficiențe cardiace severe, în locuința sa din Moscova, scriitorul rus Alexandr Soljenițîn, câștigător al Premiului Nobel pentru literatură, autor al 'Arhipelagului Gulag' și importantă figură a dizidenței sovietice. În 1993 s-a întâlnit cu Papa Ioan Paul al II-lea, și câteva luni mai târziu a revenit în patria sa după un exil ce a durat douăzeci de ani. Întors în Rusia, a continuat să urmărească cu atenție evoluțiile politice și sociale și să invoce instaurarea unei democrații solide. Funeraliile vor avea loc miercuri, 6 august, la Moscova, unde va fi înmormântat scriitorul, informează Radio Vatican.Alexandr Soljenițîn a fost omul care cu curaj și din iubire pentru adevăr a relatat lumii rușinea gulagurilor. A fost o realitate pe care a cunoscut-o de aproape, pentru că a petrecut aici 8 ani, după o condamnare pentru înaltă trădare a patriei în 1945 - pentru că a făcut într-o scrisoare o aluzie împotriva politicii staliniste. Din acea experiență s-au născut opere ce i-au adus Premiul Nobel pentru literatură în 1970. S-a născut și 'Arhipelagul Gulag', trilogia atât autobiografie cât și cercetare istoriografică, tradusă în străinătate în 1974, care l-a constat pe scriitor un exil de douăzeci de ani. În Elveția, și mai apoi în SUA, a continuat să își facă auzită propria voce în apărarea libertății. Dintre lucrările apărute și în limba română, după 1989, amintim: 'Arhipelagul Gulag', 'Pavilionul Canceroșilor', 'O zi din viața lui Ivan Denisovici', 'Vițelul și stejarul'. Despre figura lui Aleksandr Soljenițîn, Giada Aquilino a stat de vorbă pentru Radio Vatican cu pr. Sergio Mercanzin, fondator și director al Centrului Rusia Ecumenică, care l-a cunoscut personal pe scriitorul rus și familia sa. Acesta a vorbit mai întâi despre întâlnirea lui Soljenițîn cu Papa Ioan Paul al II-lea, din octombrie 1993: 'a fost o audiență lungă, foarte lungă și amândoi erau la sfârșit extrem de emoționați. Erau două mari figuri care au avut norocul să se cunoască personal: doreau acest lucru de zeci de ani... Amândoi aveau conștiința faptului că a fi de origine slavă era o mare oportunitate și apoi, natural, întâlnirea a fost și o înțelegere într-o mare bătălie pentru libertate. S-a vorbit despre situația din lume, dar în particular despre situația din Rusia, despre Răsărit și evident despre raporturile dintre catolici și ortodocși. Să ne amintim că Soljenițîn a fost la vârstă adultă, și mai apoi pentru tot restul vieții sale, un credincios ortodox declarat'. Pr. Sergio Mercanzin a afirmat că Soljenițîn 'a reprezentat înainte de toate figura unui martir: persecuțiile la care a fost supus au fost foarte dure și aș spune că nici exilul nu a fost mai ușor pentru el, care era un rus adevărat, având rădăcinile în țara sa. Exilul a fost așadar o suferință la fel de mare ca și Gulagul... Aș spune că Soljenițîn a fost cu adevărat un mare transformator al Rusiei: poate - dacă nu am fi avut 'Arhipelagul Gulag' și celelalte opere ale sale - am fi avut o altă idee, o altă concepție despre ceea ce a fost comunismul în Uniunea Sovietică... Îmi amintesc o profeție făcută când a fost expulzat: cineva - văzând opoziția dintre Soljenițîn și regimul sovietic, pe atunci reprezentat de Breznev - a spus: 'peste câteva decenii nimeni nu își va mai aminti de această criză, dar toți își vor aminti de figura luminoasă a persecutatului, Soljenițîn'. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 814, Ultimul acces: 2026-08-02 03:53:50
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1