Afacerile imobiliare au smintit călugării de la Mănăstirea Bistriţa

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Afacerile imobiliare au smintit călugării de la Mănăstirea Bistriţa

[2008-07-16]

Mirela Corlatan

Mănăstirea Bistriţa-Neamţ a vândut două terenuri cu încălcarea Statutului BOR, iar descoperirea tranzacţiei de către mitropolitul Teofan s-a soldat cu mazilirea stareţului şi a călugărilor devotaţi. Aceştia au fost recuperaţi însă de Patriarh.

Fostul staret al Manastirii Bistrita, Pavel Todirita, a incercat o afacere si i-a iesit prost

Fostul staret al Manastirii Bistrita, Pavel Todirita, a incercat o afacere si i-a iesit prost Afacerea imobiliară de la Mănăstirea Bistriţa a fost perfectată în luna martie, înainte ca ÎPS Teofan să fie ales noul mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, în perioada în care PF Daniel asigura locotenenţa postului. Aproape 11.000 de metri pătraţi de teren au fost vânduţi de mănăstire către două persoane fizice, Mihai Apopii, şeful Camerei de Comerţ şi Industrie din Neamţ, şi Dan Gavriliu, patronul firmei Petroflex, iar suma obţinută a fost cu puţin peste două miliarde lei.

Arhimandritul Pavel Todiriţă, fostul stareţ al mănăstirii, a încheiat afacerea fără să aibă aprobarea Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Iaşiului, aşa cum cer reglementările BOR, iar aceasta a fost descoperită în urmă cu câteva săptămâni, imediat după instalarea în funcţie a noului mitropolit de la Iaşi. Publicitate

„Vânzarea s-a făcut şi ilegal, şi necanonic. Spun ilegal pentru că, într-un caz similar, petrecut la Mănăstirea Vlădiceni din Iaşi , în care am făcut plângere penală împotriva notarului, cumpărătorilor şi chiar a mănăstirii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis pe 24 iunie admiterea cauzei.

Vânzarea de la Bistriţa este şi necanonică pentru că încalcă Statutul nou al BOR, Regulamentul de administrare a averilor bisericeşti şi o hotărâre de anul trecut a Adunării Eparhiale, potrivit căreia acest teren se putea vinde doar pentru a se cumpăra alt teren sau imobil în loc pentru mănăstire“, spune pr. Constantin Grigore, consilierul juridic al Arhiepiscopiei Iaşiului, delegat de noul mitropolit să ancheteze situaţia de la Bistriţa.

„Părintele Pavel a avut această mică neglijenţă că nu a cerut aprobarea Consiliului Eparhial, dar cu terenul respectiv nu se putea face mare lucru, pentru că era de fapt o râpă, pe malul unui pârâu“, a găsit circumstanţe atenuante pr. Constantin Sturzu, consilier patriarhal şi purtătorul de cuvânt al Mitropoliei de la Iaşi.

Cu toate acestea, reprezentanţii Mitropoliei au început demersurile pentru recuperarea terenului de la Bistriţa. „M-am întâlnit cu ambii cumpărători spre a le propune să mergem la notar pentru aşa-zisa întoarcere a vânzării, adică ei să-şi primească banii înapoi, iar mănăstirea terenul“, spune consilierul juridic.

Cumpărătorii nici nu vor să audă însă de această variantă. „Eu am cumpărat un teren de 8.000 de metri pătraţi pentru că m-au rugat şi au insistat cei de la mănăstire, întrucât deţineam deja în vecinătate, de anul trecut, un teren cu o casă, cumpărate de la Dan Gavriliu. Mănăstirea a primit terenul donaţie de la o bătrână şi doar 2.500 de metri erau utilizabili, pe care i-am luat cu 9 euro metrul pătrat. Restul, pe care l-am cumpărat cu un euro metrul pătrat, era mlaştină, însă eu am investit între timp mai mult decât am dat pe teren, adică peste 1,5 miliarde, pentru a face drenaje şi desecări“, spune Mihai Apopii, şeful Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ, decis să nu dea terenul înapoi decât dacă instanţa i-o va cere, cu despăgubirile de rigoare.

Deşi susţine că preţul tranzacţiei a fost cu 200 de milioane de lei peste valoarea stabilită de evaluator, „pentru a ajuta mănăstirea“, în zona comunei Alexandru cel Bun, în jurisdicţia căreia este Mănăstirea Bistriţa, terenul ajunge la 15 euro metrul pătrat, fiind situat în apropiere de Piatra Neamţ.

Mitropolitul Teofan încă nu a dat însă dispoziţie pentru a demara procesul de recuperare a terenului în instanţă, deoarece ancheta de la mănăstire nu s-a terminat încă. În urma unei şedinţe a Consiliului Eparhial de la Iaşi, arhimandritul Pavel Tideriţă şi-a dat demisia din funcţia de stareţ, plecând din mănăstire cu încă şapte călugări, adică un sfert din obştea monahală. Arhimandritul Vichenţie Mălău, stareţul de la Secu, a fost numit imediat interimar şi stareţ la Bistriţa. „Sunt încă în curs de preluare a gestiunii. Din câte ştiu însă, din banii obţinuţi pe terenuri s-au făcut dotări, s-au amenajat şi reamenajat nişte spaţii“, spune stareţul interimar.

„S-au plătit diverse facturi, printre care s-a achitat leasingul pentru nişte maşini pe care le luase mănăstirea“, spune pr. Constantin Grigore.

Stareţul Todiriţă şi ceilalţi călugări plecaţi de la Bistriţa şi-au găsit refugiu în judeţul Argeş, la Dragoslavele, unde Patriarhia deţine o stavropighie, adică un aşezământ subordonat direct Patriarhului. Schitul Dragoslavele este, de fapt, reşedinţa de vară a Patriarhului, iar acum acesta este locuit de cei opt monahi din Neamţ. Arhimandritul Pavel Todiriţă nu a putut fi contactat telefonic, însă călugărul Gabriel, şi el plecat de la Bistriţa, susţine că au ajuns acolo „chemaţi de Prea Fericitul“. „Era nevoie de călugări aici, căci înainte era un singur părinte, care a plecat când am venit noi. Părintele Pavel a fost numit stareţ aici, dar deocamdată suntem în probă, nu ştiu dacă rămânem aici“, spune călugărul.

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 780, Ultimul acces: 2026-08-02 04:35:40

Timp total: 0.03s...

[1]:1