Monseniorul Ghika, "printul saracilor"

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Monseniorul Ghika, "printul saracilor"

[2008-07-06]

Regimul comunist l-a socotit "spion al Vaticanului"

Adrian Bucurescu

Vladimir Ghika s-a nascut in lux princiar bizantin, la 25 decembrie 1873, in Constantinopol, si s-a stins din viata ca detinut, la inchisoarea Jilava, la 16 mai 1954. A fost principe, diplomat, scriitor, preot, nepot al ultimului domnitor al Principatului , Grigore Alexandru Ghika. Tatal lui Vladimir , Ioan Grigore Ghika, a fost ministru plenipotentiar al Romaniei in Turcia. Mama sa, Alexandrina Moret de Blaremberg, era descendenta din Henric al IV-lea, regele Frantei. Vladimir a avut patru frati si o sora, morti de foarte tineri, cu exceptia lui Dimitrie (1875-1967).

Vladimir Ghika a fost botezat si miruit in ritul ortodox, mama sa fiind o credincioasa foarte legata de Biserica Ortodoxa. In anul 1878, micul print a fost dus la Toulouse , in Franta, la scoala, si lasat in grija unei familii protestante, deoarece in zona nu era nicio biserica ortodoxa. A terminat scoala in anul 1895, dupa care a urmat la Paris Facultatea de stiinte Politice. In paralel, a frecventat cursuri de botanica, arta, litere, filosofie, istorie si drept.

Datorita unei sanatati fragile, s-a intors in Romania, unde si-a continuat studiile pana in 1898, cand a plecat la Roma, spre a urma Facultatea de Filosofie-Teologie Angelicum, a Ordinului Dominicanilor.

In anul 1902, un straniu discernamant, ramas si astazi invaluit in taina, l-a facut pe Vladimir Ghika sa treaca la confesiunea catolica, spre uimirea mamei sale care a fost pana la moarte impotriva acestei hotarari a fiului sau. Totusi, el a povestit mai tarziu ca mama sa, desi era foarte atasata de Biserica Ortodoxa, "avea, fara sa isi dea seama, o mentalitate fundamental catolica, imbogatita cu lecturi ca "Meditatiile" lui Bossuet si "Imitatia lui Cristos", ce modelasera esential atitudinea ei religioasa. Cu aceasta mentalitate a fost si el crescut, inca din pruncie. Culmea, Vladimir si-a motivat gestul trecerii la catolicism prin dorinta de a fi "si mai ortodox"! A vrut sa devina preot sau calugar, dar papa Pius al X-lea l-a sfatuit sa renunte la aceasta idee, macar pentru o vreme, si sa se dedice apostolatului laic. A desfasurat astfel o formidabila activitate in toata lumea, in , in Italia, Franta, , Japonia, , , . Mai tarziu, in gluma, papa Pius al XI-lea l-a numit "marele vagabond apostolic". A devenit in acest fel unul dintre pionierii apostolatului laical.

Reintors in tara , s-a consacrat operelor de milostivenie, deschizand intaiul dispensar gratuit Bethleem Mariae la Bucuresti, punand bazele marelui spital si sanatoriu Sfantul Vincentiu de Paul. A fost intemeietorul primei opere catolice de caritate din . A participat la serviciile sanitare in razboiul balcanic din 1913 si s-a dedicat fara teama ingrijirii bolnavilor de holera la Zimnicea. In vremea primului razboi mondial s-a ocupat de misiuni diplomatice, de victimele cutremurului de la Avezzano, de tuberculosii din ospiciul din Roma, de ranitii de razboi.

La 7 octombrie 1923 a fost hirotonit preot la Paris de catre cardinalul Dubois, arhiepiscopul locului. Si-a desfasurat misiunea sacerdotala in Franta pana in anul 1939. Profund devotat traditiilor romanesti, a cerut Vaticanului privilegiul de a putea celebra in cele doua rituri, latin si bizantin. Privilegiul i s-a acordat la scurta vreme dupa hirotonire, Vladimir Ghika devenind astfel primul preot roman biritual.

A fost trimis intr-o parohie din mahalaua Villejuif, saracacioasa si primejdioasa, din Paris , unde, daruindu-se, a primenit din temelii spiritul cartierului. In anul 1924, a infiintat o societate auxiliara de misiuni, Opera Fratilor si Surorilor Santului Ioan, cumparand in acest scop o cladire dezafectata a unei foste inchisori pentru femei, care, cu veacuri in urma fusese manastire. Din motive financiare cladirea a fost vanduta, iar membrii s-au dispersat. Imbolnavindu-se in 1930, Vladimir Ghika a fost retras si numit rectorul Bisericii Strainilor din Paris .

La 13 mai 1931 a fost numit de papa protonotar apostolic. La 3 august 1939 s-a intors in , unde l-a surprins cel de-al doilea razboi mondial. Pentru a fi alaturi de cei saraci si bolnavi, ca sa-i poata ajuta si incuraja, a refuzat sa paraseasca tara . Pentru acelasi motiv, a ramas in Bucuresti si cand au inceput bombardamentele aliatilor.

Monseniorul Ghika nu s-a temut nici de comunistii veniti la putere, refuzand sa plece din tara cu trenul regal. Dar acestia, in plina vanatoare de "spioni", l-au arestat, la 18 noiembrie 1952, sub acuzatia de "inalta tradare", si l-au intemnitat la Jilava. In inchisoare a fost in permanenta amenintat, batut pana la sange si schingiuit. Un an mai tarziu a avut loc procesul. Datorita cumplitului tratament la care a fost supus, la 16 mai 1954 a parasit aceasta lume dureroasa, plecand la cele vesnice.

Se spune despre monseniorul roman ca a fost un adevarat precursor al ecumenismului. Cu toate ca avea o bogata si aleasa cultura precum si capacitati exceptionale, nu a dorit sa publice scrieri personale. A scris doar fortat de imprejurari si de trebuinte. Astfel, a facut munca de cercetare in arhivele Vaticanului, publicand o parte din rezultate in "Revue Catolique". A scris articole de revista in "Convorbiri literare" si in publicatii straine. S-au pastrat cateva omilii, articole, conferinte s.a.

Omul a sfintit toate locurile pe unde a fost, pana si temnita! A ramas consemnat ca nu se despartea niciodata de un talisman, purtat la piept, o cutiuta in care se afla un spin din cununa rastignirii Mantuitorului, cu ajutorul caruia savarsea minuni. Binecuvantandu-l cu acel spin pe imparatul Japoniei, Hirohito, care nu reusea sa aiba copii, imparateasa a nascut peste un an un baiat! Apoi, o calugarita, grav ranita la ochi de o explozie, s-a vindecat intr-o singura noapte, multumita aceluiasi spin! Miraculosul spin i-a fost confiscat Monseniorului, imediat dupa arestare.

Dupa viata lui asa de plina, cu amurgul intr-o mare suferinta, nu e de mirare ca Vladimir Ghika a fost propus spre beatificare. Beatificarea a pornit din partea diocezei Bucuresti, urmand ca dosarul cu biografia "Printului Saracilor" sa fie examinat de Congregatia Sfintilor de la . Rezultatul ideal al examinarii ar fi beatificarea, adica, la catolici, prima treapta de sfintenie. Vrednic este!

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 726, Ultimul acces: 2026-08-02 00:46:29

Timp total: 0.03s...

[1]:1