Unu din trei liceeni aşază Biblia deasupra ştiinţei

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Unu din trei liceeni aşază Biblia deasupra ştiinţei

[2008-06-07]

Victor Popescu

Peste jumătate dintre elevii de liceu din Iaşi şi Bacău susţin că principala sursă a răului din lume este Satana şi că Biblia este ghidul complet pentru fericire.

Peste jumatate dintre liceeni se cred alesii lui Dumnezeu in lupta contra SataneiMai bine de o cincime dintre elevii de la liceele industriale şi vocaţionale prezintă un nivel ridicat de fundamentalism religios, această trăsătură fiind definitorie doar pentru 9% dintre elevii de la colegiile naţionale, arată un studiu realizat în luna mai 2007 în cadrul Departamentului de sociologie al Universităţii „Petre Andrei“ din Iaşi („Barometrul valorilor şi relaţiilor sociale ale elevilor de liceu“).

De altfel, 60% dintre liceeni sunt de acord cu afirmaţia conform căreia Biblia este „ghidul complet şi de nădejde către fericire“, iar aproape unu din trei dă dreptate afirmaţiei „De fiecare dată când ştiinţa şi Sfânta Scriptură intră în conflict, ştiinţa este cea care greşeşte“. Publicitate

Dozele de fundamentalism vădite printre cei 1.200 de elevi chestionaţi în municipiile Iaşi şi Bacău pot să pară mari. Sociologii atrag însă atenţia că fundamentalismul detectat aici este mai degrabă de formă, nefiind unul asumat şi nici sămânţă pentru violenţe.

„Fundamentalismul religios măsurat sociologic nu este conotat negativ şi nici nu este sinonim cu terorismul, cum se întâmplă, de multe ori, la nivelul simţului comun“, atrage atenţia sociologul Sebastian Năstuţă, coautor al studiului şi asistent universitar la Universitatea „Petre Andrei“. În fundamentalismul religios sociologul ieşean vede mai curând o trăsătură de personalitate şi un rezultat al socializării, o amprentă a celor şapte ani de acasă. Lucru demonstrat, de pildă, de faptul că fundamentalismul accentuat este de două ori mai mare în liceele industriale şi vocaţionale (22%) faţă de colegiile naţionale (9%). „Elevii din cele două tipuri de licee vin cu o educaţie diferită, sunt socializaţi în mod diferit sau provin din familii cu profil sociodemografic diferit.

Cei de la colegii sunt crescuţi în spiritul competiţiei, al luptei pentru note cât mai mari şi al reuşitei în viaţă prin propriile forţe, asta şi pentru că părinţii au de obicei un statut social superior“, afirmă Sebastian Năstuţă. Pe de altă parte, continuă el, cei de la liceele industriale sau teologice, proveniţi mai degrabă din familii mai puţin înstărite şi cu un nivel mai scăzut al studiilor, au fost obişnuiţi să fie mai pasivi şi să aştepte ca ajutorul să le cadă din cer (de exemplu, ei consideră în mai mare măsură că Dumnezeu şi norocul reprezintă factori ai succesului în viaţă).

Ecuaţia ştiinţă-religie este la fel de interesantă. 34,5% dintre băieţi şi 30,5% dintre fete cred că adevărul ultim se găseşte în Biblie, şi nu în tratatele ştiinţifice. Sociologul Tudor Pitulac, lector universitar la Universitatea „Petre Andrei“, pune acest rezultat pe seama lipsei de interes pe care românii o manifestă faţă de cercetarea ştiinţifică, dar şi pe faptul că Biserica este instituţia în care avem încrederea maximă. În plus, de vină ar mai putea fi şi sistemul de predare prea abstract. „În Occident, elevii sunt încurajaţi să facă experimente şi să verifice valabilitatea principiilor, ceea ce apropie mai mult tânărul de ştiinţă“, arată Pitulac.

Cercetarea privind fundamentalismul religios al liceenilor mai relevă o diferenţă semnificativă între elevii ortodocşi şi cei catolici. La primii, fundamentalismul are o pondere de 15,8%, pe când ultimii împărtăşesc această atitudine în proporţie de 22,9%. Distanţa dintre cele două confesiuni are două explicaţii, afirmă sociologul Sebastian Năstuţă. Prima ţine de o chestiune metodologică, de eşantion: în Iaşi şi în Bacău sunt relativ puţini elevi catolici, iar o bună parte dintre aceştia învaţă la seminarii teologice, observă sociologul.

De asemenea, catolicii îşi asumă mai bine anumite afirmaţii fundamentaliste, deoarece au un contact mai strâns cu Biserica. Comunităţile sunt mai bine coagulate şi, în plus, există cursuri speciale de catehism. „Deşi nu am făcut studii asupra elevilor protestanţi sau neoprotestanţi avem suficiente motive să presupunem că fundamentalismul religios al acestora este şi mai crescut, tocmai pentru că Biblia este un element cu o prezenţă mai accentuată în viaţa acestora“, adaugă Năstuţă.

Diferenţe apar nu doar între confesiuni, ci şi între sexe. De pildă, 61% dintre fete şi numai 54,4% dintre băieţi acceptă afirmaţia că un adevărat credincios „trebuie să ştie că divinitatea îi cere să lupte mereu cu satana şi cu adepţii săi din lume“. Această demarcare poate fi explicată tot prin educaţie şi mai puţin prin influenţa şcolii, spune Năstuţă. El îşi explică aceste cifre prin faptul că în cultura noastră „băieţii sunt încurajaţi să fie mai curajoşi şi mai independenţi, iar fetele să fie mai credincioase şi mai temătoare“.

Deşi aceste procente ar putea să pară îngrijorătoare, sociologul Tudor Pitulac crede că e vorba despre o credinţă de faţadă. E drept că peste 60% dintre elevi susţin că izbăvirea şi fericirea vor fi obţinute doar urmând Cartea Sfântă, dar „dacă îi întrebi concret despre ce e vorba acolo, ei nu ştiu“, observă Pitulac. Sociologul ieşean observă că, deşi majoritatea românilor susţin că aderă la valorile creştine, puţin le-au internalizat şi acţionează cu adevărat după ce stă scris în Biblie. „În România suntem într-o situaţie de mijloc. Aproape nimeni nu are curajul să spună «eu ignor acest set de învăţăminte», dar la fel de puţini le îmbrăţişează. Dacă vedem o Biblie pe jos, nici nu o călcăm, dar nici nu o ridicăm“, traduce Pitulac atitudinea religioasă specifică majorităţii românilor.

Martorii lui Iehova

Anterior studiului referitor la fundamentalismul liceenilor, sociologul Sebastian Năstuţă s-a interesat îndeaproape de convertirea religioasă a Martorilor lui Iehova, căutând o explicaţie pentru insistenţa cu care martorii bat la toate uşile, chiar dacă ştiu că vor fi respinşi ori chiar stigmatizaţi social. „De fapt, ei acceptă stigmatizarea din această viaţă în schimbul unor recompense ulterioare din viaţa de dincolo“, spune Năstuţă. Cercetările asupra acestui grup religios au fost fructificate recent în cadrul parteneriatului ştiinţific cu sociologul Tudor Pitulac, într-un articol publicat în „Journal for the Study of Religions and Ideologies“, care va fi continuat într-un alt articol prezentat la conferinţa Asociaţiei Internaţionale de Sociologie din septembrie.

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 731, Ultimul acces: 2026-08-01 20:02:02

Timp total: 0.03s...

[1]:1