Ziua Înălţării este şi Ziua Eroilor

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Ziua Înălţării este şi Ziua Eroilor

[2008-06-06]

Scris de Elena Solunca Moise

După înviere, timp de 40 de zile, Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor, încredinţându-i de realitatea biruinţei Sale asupra morţii şi deschizându-le ochii minţii spre înţelegerea tuturor celor scrise în Scripturii, căci, scrie Sf. Ap. Pavel, dacă Hristos nu a înviat, ar fi zadarnică propovăduirea şi la fel credinţa noastră. De aceea l-a întărit pe apostolul Toma în credinţă, l-a repus pe Petru între apostoli şi i-a trimis să predice Evanghelia. La împlinirea acestor zile, Iisus s-a arătat din nou ucenicilor în Ierusalim, au urcat împreună pe Muntele Măslinilor şi, ajunşi pe vârf, "ridicându-şi mâinile, i-a binecuvântat şi pe când îi binecuvânta, S-a depărtat de la ei şi S-a înălţat la cer". Se adevereau cuvintele rostite înainte de Răstignire: "Ieşita‑am de la Tatăl şi am venit pe lume, iar acum las lumea şi mă întorc la Tatăl". Cu această taină a Luminii, timpul se redeschide spre veşnicie, Adevărul devine Calea pe care se face Viaţă. Timpul devine, cum spunea Părintele Stăniloae, "posibilitatea creşterii noastre în Dumnezeu". Luând chipul omului la Naşterea Sa, Hristos l-a purificat prin jertfa Răstignirii pe cruce şi, după înviere, îl înalţă, unindu-ne, în lumina iubitoare a lui Dumnezeu. Evanghelistul Luca spune că ucenicii, "închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare".

Înălţarea Domnului nu este o depărtare în spaţiu, o despărţire, e o ieşire din lumea cea văzută în aceea nevăzută a slavei dumnezeieşti, pe care Hristos a avut-o dintru începuturi. S-a înălţat ca să trimită ucenicilor şi nouă Duhul Sfânt spre a deveni împreună-lucrători ai mântuirii. De aceea iubirea este, sau s-ar cuveni să fie, semnul de recunoaştere a celor ce ne numim creştini. "Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii". Oare câţi dintre noi ne regăsim în această stare de a fi, dincolo de mult prea zgomotoasa inflaţie de cuvinte ce-şi pierd puterea de rodire în fapte bune pe măsura rostirii lor. Puterea ne vine din rugăciune: Iisuse, Cel ce te înalţi la cer, înalţă şi sufletele noastre, ca mai presus de toate să te iubim pe Tine cum Tu ne-ai iubit pe noi. Şi nu-L putem iubi pe Dumnezeu fără să ne iubim semenul şi cel care îşi iubeşte aproapele îl iubeşte pe Dumnezeu. Din Faptele Apostolilor aflăm că pe când Hristos se înălţa la cer, doi bărbaţi îmbrăcaţi în alb le-au zis: "Acest Iisus care s-a înălţat de la voi la cer, astfel va veni, precum L-aţi văzut mergând la cer".

În Ziua Înălţării, noi sărbătorim şi Ziua Eroilor, când ne amintim de toţi cei ştiuţi şi neştiuţi care s-au jertfit pentru independenţa şi unitatea ţării, pentru adevăr şi dreptate, pentru credinţa străbună. Ca sărbătoare naţională a fost instituită prin legea dată la 24 august 1920 de regele Ferdinand I, prin care se stabilea ca, anual, ziua de înălţare a Domnului să fie şi ziua comemorării eroilor. Semnificativ, această zi nu a mai fost sărbătorită în anii regimului totalitar şi reluarea tradiţiei o datorăm jertfei celor căzuţi în decembrie 1989. Prin jertfelnicia lor, eroii şi martirii au apărat dreptul poporului nostru la o istorie demnă în istoria popoarelor lumii. Înălţare a sufletului, recunoştinţa noastră este un semn că încă putem găsi puterea de a trece dincolo de efemera unitate a intereselor spre a ne regăsi pe noi înşine în unitatea sfântă a credinţei creştin ortodoxe, atât de prielnică afirmării libere a identităţii fiecărui om şi fiecărui popor.

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 643, Ultimul acces: 2026-08-01 12:13:02

Timp total: 0.03s...

[]:1