LC: Cum s-a ajuns la dogma Neprihănitei Zămisliri[2008-06-03]Articolul 'Cum s-a ajuns la dogma Neprihănitei Zămisliri', propus de revista Lumea Catholica în numărul din mai 2008, ne prezintă drumul 'lung și presărat cu dificultăți' care a condus la declararea acestei dogme, de-a lungul căruia 'mari sfinți, teologi și școli teologice s-au grupat progresiv pentru sau împotrivă'. Articolul îi aparține lui Salvatore M. Perella, profesor de dogmatică și mariologie la Facultatea Teologică Pontificală Marianum, Roma, și a apărut în L`Osservatore Romano, în ediția din 4 mai 2008, fiind tradus în limba română de pr. Mihai Pătrașcu.'Apariția Maicii Domnului înaintea Sfintei Ecaterina Laboure (+1876) și răspândirea `medaliei miraculoase` au oferit multor episcopi ocazia de a cere Scaunului Apostolic ca în prefața Zămislirii Mariei să fie introdusă expresia `neprihănită` și ca în litanii să fie adăugată o invocație care să amintească acest privilegiu divin. După anul 1840 au început să vină deja cererile pentru a obține ca aceeași învățătură să fie declarată dogmă de credință... Totuși, Papa Grigore al XVI-lea (1831-1846) nu a considerat că trebuie să concretizeze dorința acestora, din cauza opoziției puternice a janseniștilor și a perplexității, să spunem chiar rezistenței, episcopilor englezi, irlandezi și mai ales germani, unde centrele academice de teologie, până la definirea din anul 1854, s-au arătat nefavorabile față de o învățătură pe care o considerau că mai trebuie clarificată, și de aceea imatură'. Declararea dogmei este legată de Papa Pius al IX-lea, a cărui viață 'de credincios și de păstor a fost caracterizată de iubire și venerație față de Fecioara Neprihănită: viața lui a fost un act pregătitor pentru însăși definiția dogmatică din anul 1854. Timpurile, după discuții seculare ș i aprinse între teologi, păstori și credincioși, erau pregătite pentru dogmă'. După consultarea episcopatului universal, 'la 8 decembrie 1854, la ora 11.15, în timpul Liturghiei pontificale, Scrisoarea apostolică Ineffabilis Deus a fost promulgată în mod solemn de Papa Pius al IX-lea în Bazilica Vaticanului, în prezența a cincizeci și trei de cardinali, patruzeci și trei de arhiepiscopi, nouăzeci și nouă de episcopi și a teologilor consultați'. După cum era de așteptat, în articol se arată faptul că 'Actul pontifical a fost primit în mod substanțial cu bucurie în lumea catolică, trezind, dimpotrivă, disensiuni în rândul ortodocșilor și protestanților, care încă mai contestă, din diferite motive, hotărârea din anul 1854. Zămislirea neprihănită a Mariei este un adevăr dogmatic definit, dar nu inventat de Papa Pius al IX-lea, deși reprezintă o excepție în istoria dogmei creștine. Proclamarea ex cathedra a fost, până la urmă, rezultatul matur atât al unei vechi i n tuiții a pietății poporului creștin, cât și, aceasta în mod preponderent, al dialecticii teologice pasionate care timp de secole a însoțit tema teologică a zămislirii neprihănite a Mariei'. (Sursa: Lumea Catholica) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 703, Ultimul acces: 2026-08-01 13:41:18
|
Timp total: 0.03s...
[]:1