ORTODOXIE SI PUTERE POLITICA IN ROMANIA CONTEMPORANA[2005-11-23]DE GEORGE ENACHE, EDITURA NEMIRA, 2005, COLECTIA BIBLIOTECA DE ISTORIECartea prezinta situatia Bisericii Ortodoxe Romane intr-una din cele mai dificile perioade din istorie – comunismul - asa cum reiese din cercetarea intreprinsa cu rigoare stiintifica de tanarul istoric George Enache in arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Doua sunt realitatile care reies cu pregnanta din paginile cartii: Prima, presiunea infernala a securitatii (si) asupra Bisericii; in acest sens, elocvente sunt numeroasele arestari in randul clerului si credinciosilor pentru delicte imaginare, de multe ori, speculandu-se detalii biografice sau recurgand la delatiuni si inscenari. A doua realitate este rezistenta din interior a Bisericii care a imbracat cele mai diverse forme. (Cartea este conceputa sub forma unor studii de caz asupra Patriarhului Justinian, episcopilor Nicolae Popovici si Antim Nica, preotului Dumitru Staniloae, monahului Daniil Sandu Tudor, „Rugului Aprins” etc.). In acest sens, trebuie sa precizam faptul ca tema rezistentei din interior a Bisericii in perioada comunista, insuficient cercetata pana in prezent, reprezinta o provocare pentru istorici, in general, si pentru teologi, in special. Asemenea lucrarii „Biserica Ortodoxa Romana si regimul comunist din Romania” (de Cristian Paiusan si prof. Radu Ciuceanu, aparuta in 2001 sub egida Institutului National pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Romane), cartea istoricului George Enache risipeste prejudecatile unora in privinta patriarhului Justinian. Din documentele cercetate reiese faptul ca cel de-al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane a fost considerat pe nedrept „patriarhul rosu”, acesta reusind, impreuna cu Sfantul Sinod, sa adopte o strategie menita sa evite, cu tact si rabdare, toate provocarile la adresa Bisericii care ar fi putut cauza un dezastru si o suferinta pe care Bisericile din alte tari au fost nevoite sa le indure. Adversar incomod al regimului si strateg al Bisericii, patriarhul Justinian a reusit, in mod special prin eforturile de mentinere a unitatii Sinodului, prin reorganizarea invatamantului teologic – exclus din sistemul de stat – cu scopul bunei pregatiri a preotilor in vederea constientizarii misiunii lor pastorale si prin organizarea unui monahism viguros - premisa a rezistentei prin credinta -, sa pastreze tezaurul material si spiritual al Bisericii Ortodoxe Romane. Elocventa, in acest sens, este declaratia lui Alexandru Draghici, ministrul de interne din acea vreme (anii `50), descoperita de cercetatorii Institutului pentru Studiul Totalitarismului in arhivele fostei Securitati: la o importanta intrunire a activului de partid care analiza situatia comunismului la noi in tara, Alexandru Draghici afirma ca dusmanul comunismului nu trebuie cautat in chiaburi si in burghezi, nici in intelectuali, pentru ca dusmanul numarul unu este Patriarhul Justinian si cu vicarii sai, Antim Nica si Teoctist Arapasu. Sursa: www.MMB.ro Contor Accesări: 1200, Ultimul acces: 2026-10-26 11:40:47
|
Timp total: 0.04s...
[]:1