Patriarhul României: Icoana ne dezvăluie starea de har în care se află sfinţii[2026-11-12]basilica.roPatriarhul României: Icoana ne dezvăluie starea de har în care se află sfinţii Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat joi la deschiderea lucrărilor Conferinţei Naţionale „Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească”, unde a transmis un mesaj în care a subliniat importanţa icoanelor în viaţa de cult. „Icoana ne dezvăluie starea de har în care se află sfinţii, părtaşi slavei Sfintei Treimi, slavă descoperită Sfinţilor Apostoli pe Muntele Tabor de către Domnul Iisus Hristos în momentul Schimbării Sale la Faţă”. Patriarhul României i-a binecuvântat pe participanţii la conferinţă, sperând ca aceasta „va constitui un prilej de intensificare a misiunii Bisericii Ortodoxe Române privind conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului său cultural, tezaur nestemat moştenit de la înaintaşi, dar care trebuie conservat, îmbogăţit şi evidenţiat permanent”. Mesajul integral: Arta bisericească: moştenire bizantină şi expresie contemporană Ne întrunim astăzi în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei, pentru lucrările celei de-a XIII-a ediţii a Conferinţei Naţionale Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească, organizată de Patriarhia Română, prin intermediul Comisiei de Pictură Bisericească. Alături de invitaţii oficiali şi de specialiştii ce vor prezenta comunicări în cadrul Conferinţei, evenimentul din acest an reuneşte, la fel ca în anul precedent, invitaţi din cadrul unor instituţii de cultură, instituţii deţinătoare de patrimoniu sau care desfăşoară activităţi de restaurare şi de cercetare în domeniu, specialişti autorizaţi de către Comisia de Pictură Bisericească, alături de ucenici şi stagiari aflaţi în evidenţele Comisiei, reprezentanţi ai centrelor eparhiale din ţară, câştigătorii celor 15 ediţii ale Concursului Naţional „Icoana ortodoxă – lumina credinţei”, profesori, studenţi şi elevi din cadrul facultăţilor ori liceelor de profil, specialiştii ce au conferenţiat în cadrul ediţiei precedente, ale căror lucrări sunt prezente în volumul ce va fi lansat în cadrul Conferinţei, precum şi numeroase persoane interesate de pictura şi de arhitectura eclezială ori de patrimoniul naţional bisericesc. Actuala Conferinţă, ce poartă titlul Arta bisericească: moştenire bizantină şi expresie contemporană, urmăreşte participarea activă a specialiştilor autorizaţi sau aflaţi în curs de pregătire din domeniul artelor bisericeşti şi al restaurării, precum şi a specialiştilor din domenii conexe, cum sunt istoria artei şi arhitectura, cu scopul de a conştientiza necesitatea protejării, promovării şi îmbogăţirii patrimoniului naţional religios. În acest an, 2026, declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept Anul omagial al pastoraţiei familiei creştine şi Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosiţe, muceniţe, monahii, soţii şi mame), suntem chemaţi să ne reamintim că familia este mediul în care se învaţă şi se practică virtuţile creştine: rugăciunea fierbinte, iubirea smerită şi milostivă, răbdarea, iertarea şi ajutorarea celor aflaţi în nevoi. De-a lungul istoriei creştine, femeile sfinte au arătat că drumul spre sfinţenie nu depinde de apartenenţa la o anumită categorie socială, ci de conlucrarea persoanei umane cu harul divin. Cele 16 noi sfinte femei românce din calendar ne arată că Biserica Ortodoxă Română a fost totdeauna binecuvântată cu femei credincioase şi evlavioase, care au dus lupta cea bună a credinţei şi au săvârşit în sfinţenie călătoria lor pământească (cf. 2 Timotei 4, 7) în multe forme de slujire: mame ai căror copii au devenit sfinţi, muceniţe care au apărat credinţa creştină cu sângele lor, monahii care s-au rugat şi au muncit în mănăstiri, femei mărturisitoare care au îndurat persecuţiile pentru numele lui Hristos şi soţii de voievozi sau domnitori care au sprijinit Biserica şi neamul românesc. Împreună cu celelalte sfinte femei românce din calendar, ele formează Soborul Sfintelor Femei Românce, acestea fiind pomenite în Duminica Mironosiţelor. Icoana ne dezvăluie starea de har în care se află sfinţii, părtaşi slavei Sfintei Treimi, slavă descoperită Sfinţilor Apostoli pe Muntele Tabor de către Domnul Iisus Hristos în momentul Schimbării Sale la Faţă (cf. Matei 17, 2; Marcu 9, 3; Luca 9, 29). „Icoana nu este un simplu element estetic în biserică şi nici numai didactic, ci ea este mai întâi de toate o vedere duhovnicească a comuniunii sau legăturii tainice dintre lumea văzută şi cea nevăzută, dintre cele pământeşti şi cele cereşti” [1], precum şi loc haric de sfinţire a credincioşilor prin rugăciunea adresată sfinţilor pictaţi în icoane. Justificarea preocupării pentru realizarea unei picturi autentic bizantine este dată de conţinutul mistic şi profetic al icoanelor, care nu imită frumuseţea naturală, a lumii materiale trecătoare, ci prezintă lumina sfinţeniei din oamenii care au căutat şi au pregustat viaţa cerească eternă, ca fiind „dreptate şi pace şi bucurie în Duhul Sfânt” (Romani 14, 17). Iconografia Bisericii Ortodoxe nu este o artă obişnuită, ci una teologică şi liturgică. Ea înfăţişează evenimentele din istoria mântuirii lumii care s-au împlinit „pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră mântuire”, în şi prin Iisus Hristos, Fiul veşnic al lui Dumnezeu, Care S-a făcut om pentru mântuirea oamenilor, adică pentru a ne dărui viaţa cerească. Deschidem astăzi a XIII-a ediţie a Conferinţei Naţionale Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească, desfăşurată în perioada 12-13 noiembrie 2026, ce cuprinde, pe lângă sesiunea de deschidere, trei secţiuni de comunicări ştiinţifice: 1) Iconografie şi istoria artei, cu tema Iconografie şi stil: tradiţia bizantină şi valorificarea ei în istorie; 2) Pictură bisericească, cu tema Între canon şi cateheză şi 3) Arhitectură şi restaurare, cu tema Patrimoniu, restaurare şi arhitectură eclezială: memoria şi recuperarea istoriei. Lucrările care vor fi prezentate în cadrul Conferinţei au rolul de a dezvolta teme de interes pentru specialiştii aflaţi în evidenţele Comisiei de Pictură Bisericească, conferenţiarii fiind încurajaţi să depăşească cadrul strict al preocupărilor acedemice şi să propună modele practice şi utile în situaţii concrete. La finalul sesiunii inaugurale va avea loc lansarea volumului Erminia artei bisericeşti, între teologie şi expresie vizuală, volum ce reuneşte lucrările ştiinţifice susţinute în cadrul ediţiei precedente a Conferinţei, publicat de Editura Basilica a Patriarhiei Române. Acest moment va fi urmat de premiera filmului documentar Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar în arta bisericească, realizat de TRINITAS TV. Filmul urmăreşte conceperea şi realizarea icoanei Soborul Sfintelor Femei Românce, a icoanelor celor 16 sfinte a căror canonizare a fost proclamată în 2026, a icoanelor folosite la proclamările locale din ţară şi a lucrărilor înscrise în Concursul Naţional „Icoana ortodoxă – lumina credinţei”, ediţia a XV-a, 2026. În încheiere, dorim să semnalăm, cu bucurie, finalizarea formei revizuite a Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea Comisiei de Pictură Bisericească a Patriarhiei Române, care a fost aprobată în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod din 03-04 iunie 2026. Pornind de la observaţia că majoritatea neconcordanţelor constatate în anii care au urmat aprobării Regulamentului din 2012 au fost determinate de o interpretare parţială şi de aplicarea neuniformă a normelor, noul text a urmărit, în principal, lămurirea ambiguităţilor identificate. Noile reglementări au fost introduse cu scopul de a îmbunătăţi calitatea lucrărilor, garantând o protecţie sporită a drepturilor patrimoniale ale parohiilor şi mănăstirilor, dar şi un cadru echitabil pentru activitatea specialiştilor, precum şi pentru formarea ucenicilor şi a stagiarilor. Printre principalele noutăţi şi clarificări aduse de prezentul Regulament din 2026 se numără următoarele: elaborarea cadrului administrativ pentru funcţionarea viitoarei platforme digitale a Comisiei de Pictură Bisericească, care va facilita comunicarea Comisiei cu centrele eparhiale şi cu specialiştii autorizaţi; instituirea unor termene obligatorii de răspuns la solicitările adresate Comisiei, pentru a fi soluţionate într-un interval determinat; protejarea drepturilor celor aflaţi în practica de şantier, prin instituirea obligativităţii încheierii unei convenţii scrise între specialistul îndrumător şi ucenic sau stagiar; valorificarea parcursului universitar al ucenicilor şi stagiarilor; simplificarea procesului de autorizare pentru specialiştii şi experţii în restaurare atestaţi de Ministerul Culturii, care doresc să fie autorizaţi de Comisia de Pictură Bisericească a Patriarhiei Române; facilitarea procedurii de promovare a pictorilor şi recunoaşterea meritelor profesionale deosebite; introducerea unor prevederi noi în privinţa proiectării, achiziţiei, contractării şi execuţiei lucrărilor. De asemenea, s-a urmărit alinierea textului regulamentar la cele mai noi prevederi din legislaţia civilă. Felicităm pe organizatori şi binecuvântăm pe toţi participanţii, sperând că şi această ediţie a Conferinţei Naţionale Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească va constitui un prilej de intensificare a misiunii Bisericii Ortodoxe Române privind conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului său cultural, tezaur nestemat moştenit de la înaintaşi, dar care trebuie conservat, îmbogăţit şi evidenţiat permanent. † DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române [1] † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Foame şi sete după Dumnezeu – înţelesul şi folosul postului, ediţie revăzută şi îmbogăţită, Editura Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2026, p. 167. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 37, Ultimul acces: 2026-11-22 01:44:39
|
Timp total: 0.04s...
[]:1