Cercetători de la Academie au lansat un manual de dialect aromân: Aparţine patrimoniului românesc şi european[2026-10-29]Ştefana TotorceaCercetători de la Academie au lansat un manual de dialect aromân: Aparţine patrimoniului românesc şi european Cercetătorii de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române au lansat săptămâna trecută, la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu, un nou manual avansat de dialect aromân destinat studiului universitar. O particularitate metodologică o constituie prezentarea în paralel a textelor în dialectul aromân şi a transpunerii lor în limba română literară. Această abordare facilitează însuşirea competenţelor lingvistice şi conştientizarea apartenenţei aromânei la ansamblul dialectelor istorice ale limbii române: dacoromân, aromân, meglenoromân şi istroromân. „Manual de dialect aromân pentru studiu universitar nivel avansat (C1). Patrimoniu cultural şi lingvistic”, apărut la Editura Universităţii din Bucureşti (2026), este semnat de acad. Nicolae Saramandu, prof. univ. habil. Manuela Nevaci, cercetător ştiinţific grad I, şi dr. Irina Floarea, cercetător ştiinţific grad II. Istoria unei tradiţii culturale Evenimentul a făcut parte din seria „Conferinţele de Joi”, coordonată de Cătălin D. Constantin şi a prilejuit o dezbatere despre patrimoniul lingvistic şi cultural aromân, unitatea istorică a limbii române şi importanţa transmiterii dialectului aromân către noile generaţii. Prezentarea volumului a evidenţiat, de asemenea, continuitatea unei tradiţii culturale şi educaţionale care îşi are originile în mediul intelectual al Moscopolei din secolul al XVIII-lea. Au fost evocate primele mărturii scrise în aromână, activitatea cărturarilor moscopoleni, dezvoltarea învăţământului românesc din Balcani, contribuţiile fraţilor Manakia la patrimoniul fotografic şi cinematografic, precum şi creaţiile literare şi tradiţiile orale care individualizează cultura aromânească. Colaborare ştiinţifică România-Albania O dimensiune importantă a evenimentului a constituit-o consolidarea colaborării academice şi culturale dintre România şi Albania. La manifestare au participat reprezentante ale Universităţii „Fan S. Noli” din Corcea (Korçë, Albania): conf. univ. dr. Jonela Spaho, decan al Facultăţii de Educaţie şi Filologie, aflată la Bucureşti în cadrul parteneriatului Erasmus+ cu Universitatea din Bucureşti; şi conf. univ. dr. Daniela Stoica, vicepreşedintă a Senatului universitar. Un moment deosebit l-a reprezentat intervenţia doamnei învăţătoare Vilma Koça, venită special din Albania, care a adus în atenţie importanţa predării dialectului aromân şi a păstrării acestuia în comunităţile istorice din regiunea Corcea. Conservarea unei moşteniri culturale latine În contextul actual, marcat de reducerea transmiterii intergeneraţionale a varietăţilor dialectale tradiţionale, iniţiativa cercetătorilor Academiei Române demonstrează rolul esenţial al cercetării ştiinţifice în conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural imaterial. „O mare realizare, cu atât mai mult cu cât dialectul aromân riscă să se piardă treptat, odată cu diminuarea transmiterii sale de la o generaţie la alta”, a scris într-un comentariu pe Facebook o utilizatoare din Medgidia. „Eu însămi provin din părinţi aromâni şi am crescut în comunitatea aromână, vorbind limba armână. Odată cu trecerea anilor şi cu lipsa ocaziilor de a o vorbi, am uitat anumite cuvinte. Asemenea lucrări contribuie la păstrarea unei moşteniri lingvistice şi culturale care nu trebuie să se piardă.” Astfel, dincolo de dimensiunea sa didactică, manualul reprezintă un instrument de cunoaştere şi de recuperare a memoriei istorice, contribuind la consolidarea legăturilor dintre comunităţile româneşti nord- şi sud-dunărene. Manualul reprezintă o contribuţie semnificativă la valorificarea ştiinţifică şi didactică a acestui dialect care este parte constitutivă a patrimoniului lingvistic românesc. Păstrarea dialectului aromân înseamnă nu numai conservarea unei moşteniri lingvistice de origine latină, cu şi transmiterea unei identităţi culturale, a unei istorii şi a unei memorii colective care aparţin patrimoniului românesc şi european, transmit reprezentanţii Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române. Despre manual Lucrarea încheie seria de manuale universitare dedicate nivelurilor B1 (2024), B2 (2025) şi C1 (2026). Din perspectivă ştiinţifică, lucrarea continuă tradiţia cercetărilor de dialectologie românească promovate de Academia Română, valorificând contribuţiile fundamentale ale lui Theodor Capidan, Tache Papahagi, Matilda Caragiu Marioţeanu şi Nicolae Saramandu. Sistemul de scriere utilizat se înscrie în tradiţia ortografică românească, fiind fundamentat pe principiile consacrate în Manual de aromână. Carti trâ înviţari armâneaşti (Ed. Academiei Române, 2005). Publicarea volumului a fost posibilă cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, prin Societatea de Cultură Macedo-Română. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 56, Ultimul acces: 2026-11-22 10:26:44
|
Timp total: 0.04s...
[]:1