Raport general sinteză al Anului omagial şi comemorativ 2026 - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

 
eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Raport general sinteză al Anului omagial şi comemorativ 2026

[2026-10-29]
Alexandru Boboc

Raport general sinteză al Anului omagial şi comemorativ 2026
Raportul general sinteză al Anul omagial al pastoraţiei familiei creştine şi Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosiţe, muceniţe, monahii, soţii şi mame).
Documentul a fost prezentat de Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul în cadrul şedinţei solemne a Sfântului Sinod din 28 octombrie 2026.
Preafericite Părinte Patriarh,
Preasfinţit Sinod,
Distinşi participanţi,
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a rânduit ca anul 2026 să fie Anul omagial al pastoraţiei familiei creştine şi Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosiţe, muceniţe, monahii, soţii şi mame), în Patriarhia Română.
Această hotărâre sinodală a aşezat în centrul vieţii bisericeşti două realităţi strâns legate între ele. Prima este familia creştină, loc al naşterii şi al creşterii în credinţă. A doua este pilda oferită de femeia creştină, purtătoare statornică a evla­viei de la o generaţie la alta. Împreună, aceste două realităţi ne oferă mărturie despre faptul că sfinţenia, dar al lui Dumnezeu, rodeşte în casa oamenilor credincioşi şi se transmite prin dragostea celor care, asemenea sfintelor femei, au sfinţit de-a lungul veacurilor viaţa comunităţii prin credinţa şi jertfelnicia lor.
Familia creştină nu este doar o unitate socială, ci o „biserică mică”, după cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur († 407), sau „biserica de acasă” (ecclesia domestica), după expresia Fericitului Augustin († 430). Ea este prima şcoală a credinţei şi a iubirii darnice. Sfinţită prin Sfintele Taine ale Bisericii, îndeosebi prin Cununie şi Euharistie, familia îşi află împlinirea în comunitatea euharistică a parohiei, iar iubirea dintre soţi devine în lume icoană a iubirii eterne din Sfânta Treime (cf. Efeseni 5, 21-33).
Copiii născuţi şi botezaţi în această comuniune sunt chemaţi să devină, prin credinţă şi viaţă sfântă, cetăţeni ai Împărăţiei cerurilor. Familia Sfântului Vasile cel Mare, cu opt membri înscrişi în calendarul Bisericii, ne învaţă cum sfinţenia odrăsleşte sfinţenie atunci când casa devine loc al rugăciunii şi al iubirii milostive.
Vocaţia familiei creştine de a fi mediu al vieţii spirituale şi al mântuirii îngăduie o privire limpede asupra încercărilor familiei de astăzi. Criza demografică, fragmentarea legăturilor dintre generaţii, impactul mediului digital asupra educaţiei, ispita supre­maţiei în familie şi slăbirea căsătoriei prin cultivarea iubirii narcisiste şi posesive au, în adâncul lor, o rădăcină spirituală, şi anume pierderea sensului sacru al vieţii umane şi al iubirii smerite şi darnice.
Răspunsul Bisericii reaşază familia pe temelia iubirii jertfelnice după chipul lui Hristos, Care S-a dat pe Sine pentru Biserică (cf. Efeseni 5, 25). În această iubire, soţii, egali în demnitate ca persoane create după chipul lui Dumnezeu, se dăruiesc reciproc, iar ierarhia familiei devine o ierarhie a smereniei. Copilul este primit ca dar pentru eternitate, iar părinteasca slujire cuprinde, pe lângă naşterea trupească, creşterea lui duhovnicească.
În casa creştină, femeia, ca soţie şi mamă, este adesea cea dintâi care deschide copiilor calea rugăciunii, iar iubirea ei jertfelnică ţine unite generaţiile. Pastoraţia familiei se împli­neşte astfel prin cinstirea sfintelor femei, iar pilda lor luminează vocaţia fiecărei familii creştine. Modelul desăvârşit este Maica Domnului, Născătoarea de Dumnezeu, deodată Fecioară şi Mamă, idealul feminităţii şi al vieţii creştine pentru toţi credincioşii.
Alături de ea, femeile mironosiţe, primele vestitoare ale Învierii, sunt icoana tuturor femeilor credincioase din Biserică. Pe urmele lor, sfinţenia a înflorit în pământul românesc atât în familie, cât şi în vieţuirea monahală.
Au strălucit aici soţii şi mame care şi-au crescut copiii în dreapta credinţă, precum Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu şi Sfânta Anastasia Şaguna, cuvioase maici dăruite rugăciunii neîncetate, muceniţe care au pecetluit credinţa cu sângele lor şi mărturisitoare din vremea prigoanei atee, precum Sfânta Blandina de la Iaşi şi Sfânta Magdalena de la Mălainiţa. Sfintele Femei Românce, mamele duhovniceşti ale poporului nostru, arată că drumul spre sfinţenie se deschide oricărei condiţii sociale, prin conlucrarea persoanei umane cu harul divin.
În Anul omagial-comemorativ 2026, în acord cu obiectivele Planului-cadru stabilit de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, centrele eparhiale, protoieriile, parohiile şi mănăstirile au desfăşurat o amplă activitate pastoral-misionară, liturgică, mediatică şi culturală orientată către întărirea vieţii duhov­niceşti a familiilor creştine şi către cinstirea sfintelor femei din calendar, îndeosebi a Sfintelor Femei Românce.
Pastoral-liturgic
În acest sens, datele şi rezultatele comunicate de sectoarele Administraţiei Patriarhale, de Centrul de Presă BASILICA şi de cen­trele eparhiale oferă o valoroasă imagine de ansamblu în legătură cu manifestările desfă­şurate în cuprinsul Patriarhiei Române de-a lungul anului 2026. Astfel, din punct de vedere pastoral-liturgic, principalele momente solemne au fost următoarele:
Proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce, care a avut loc în data de 6 februarie, în Catedrala Patriarhală din Bucureşti, la finalul Sfintei Liturghii săvârşite de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu 53 de ierarhi membri ai Sfântului Sinod;
Manifestările prilejuite de proclamarea locală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce, care s-au derulat după următorul program:
– proclamarea locală a canonizării Sfintei Cuvioase Mavra de pe Ceahlău a fost săvârşită luni, 4 mai, la Mănăstirea Durău, din Arhiepiscopia Iaşilor;
– proclamarea locală a canonizării Sfintei Cuvioase Matrona de la Hurezi s-a desfăşurat în data de 5 mai, la Mănăstirea Hurezi, Arhiepiscopia Râmnicului;
– proclamarea locală a canonizării Sfintei Mărturisitoare Blandina de la Iaşi a avut loc în ziua de 17 mai la Catedrala Mitropolitană din Iaşi;
– proclamarea locală a canonizării Sfintelor Cuvioase Filofteia şi Elisabeta s-a desfăşurat în data de 5 iunie, la Mănăstirea Pasărea, din Arhiepiscopia Bucureştilor;
– proclamarea locală a canonizării Sfintei Cuvioase Filotimia de la Râmeţ a avut loc pe 29 iunie, la Mănăstirea Râmeţ, Arhiepiscopia Alba Iuliei;
– proclamarea locală a canonizării Sfintei Olimpiada din Fărcaşa a fost organizată sâmbătă, 4 iulie, în biserica Parohiei Fărcaşa, Arhiepiscopia Iaşilor;
– proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu a avut loc în ziua de 16 august în biserica Parohiei „Sf. Gheorghe”- Nou, din Arhiepiscopia Bucureştilor;
– proclamarea locală a Sfintelor Cuvioase Nazaria, Olimpiada şi Elisabeta a avut loc în ziua de 16 august, la Mănăstirea Văratec, Arhiepiscopia Iaşilor;
– proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainiţa a avut loc în ziua de 13 septembrie, la Mănăstirea Mălainiţa, Episcopia Daciei Felix;
– proclamarea locală a canonizării Sfintei Cuvioase Muceniţe Evloghia a fost organizată în data de 4 octombrie la Mănăstirea Samurcăşeşti, din Arhiepiscopia Bucureştilor;
– proclamarea locală a canonizării Sfintei Cuvioase Antonina de la Tismana a fost săvârşită în data de 4 octombrie la Mănăstirea Tismana, Arhiepiscopia Craiovei.
În perioada următoare se va săvârşi proclamarea locală a canonizării pentru Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeş şi pentru Sfânta Anastasia, mama Sfântului Ierarh Andrei Şaguna.
Tot în acest an, în data de 23 octombrie, a avut loc proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu, iar în ziua de 26 octombrie a fost proclamată Sărbătoarea Soborului Sfinţilor Martiri Militari. De asemenea, au fost cinstite pentru prima dată „Icoana Maicii Domnului din Dud de la Craiova” (30 august) şi „Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dintr-un Lemn” (Arhiepiscopia Râmnicului).
Sub conducerea şi cu binecuvântarea Prea­fericitului Părinte Patriarh Daniel, în Anul omagial-comemorativ 2026, la Atelierele Patriarhiei Române, au fost realizate mai multe racle din argint pentru cinstitele moaşte ale Sfinţilor canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română în ultimii ani. De asemenea, în colaborare cu Monetăria Statului, a fost realizată Medalia omagială şi comemorativă „2026 – Anul omagial al pastoraţiei familiei creştine şi Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosiţe, muceniţe, monahii, soţii şi mame)” şi a fost refăcut Ordinul „Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu” pentru mireni.
Educaţie şi cultură
Cu privire la activitatea educaţional-culturală, Patriarhia Română şi centrele eparhiale au organizat numeroase simpozioane, conferinţe, colocvii şi alte manifestări teologice, academice şi cultural-educative, care au reunit personalităţi ale vieţii bisericeşti şi academice din ţară şi din străinătate. Aceste iniţiative au evidenţiat importanţa familiei creştine în viaţa Bisericii şi a societăţii, dar şi rolul sfintelor femei în mărturisirea credinţei şi transmiterea valorilor spirituale de la o generaţie la alta.
Astfel, dintre manifestările organizate la nivelul Patriarhiei Române, menţionăm următoarele evenimente de referinţă:
Simpozionul Internaţional de Teologie, cu tema: „Familia creştină: lumină şi mărturie în societatea contemporană” (5-8 octombrie 2026, Bucureşti);
Concursul naţional catehetic Familia – binecuvântare a lui Dumnezeu şi şcoală a iubirii smerite şi darnice (10 noiembrie 2025 – 21 mai 2026);
Concursul naţional Icoana ortodoxă – lumina credinţei, ediţia a XV-a (15 decembrie 2025 – 31 iulie 2026);
Congresul naţional catehetic Hristos împăr­tăşit copiilor, ediţia a XIX-a (19-22 octombrie 2026, Mănăstirea Caraiman);
Întâlnirea Internaţională a Tinerilor Orto­docşi – ITO 2026 (31 august – 3 septembrie 2026, Bucureşti).
La nivelul centrelor eparhiale, au fost organizate sau sunt programate să se desfăşoare următoarele activităţi pastoral-culturale reprezentative:
conferinţele „Figuri feminine ale epocii brâncoveneşti: Doamna Marica şi Safta Brâncoveanu” (26 septembrie) şi „Icoane luminoase de femei şi mame sfinte în istoria neamului românesc: Sf. Cuv. Platonida de la Argeş, Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu şi Sf. Anastasia Şaguna” (7 iulie), organizate în Arhiepiscopia Bucureştilor;
Simpozionul internaţional „Dumitru Stăniloae”, cu tema: „«Binecuvântată eşti Tu între femei!» Maica Domnului: maică, fecioară, îndrumătoare” (13-15 mai), desfăşurat în Arhi­episcopia Iaşilor;
Conferinţa preoţească „Pastoraţia familiei creştine”, desfăşurată în Arhiepiscopia Sibiului;
Simpozionul internaţional cu tema „Chipuri ale sfinţeniei în viaţa familiei creştine: de la teologie la expresie biblică” (8-10 noiembrie), care va avea loc în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
Simpozionul naţional „Familia creştină între dar şi vocaţie. Comuniune, credinţă şi sfinţenie în viaţa Bisericii”, programat să se desfăşoare la începutul lunii noiembrie (9-11 noiembrie) în Arhiepiscopia Craiovei;
Simpozionul „Istorie, cultură şi spiritualitate”, ediţia a V-a (4-6 octombrie 2026), organizat de Arhiepiscopia Timişoarei;
Conferinţa intitulată „Familia: între binecuvântarea lui Dumnezeu şi provocările societăţii de azi” (11 octombrie), care a avut loc în Arhiepiscopia Chişinăului;
Colocviul cu tema „L’augmentation ou la déification de l’humain?” („Augmentarea sau îndumnezeirea omului?”), desfăşurat în Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Europei Occidentale;
Conferinţa intitulată „Cum construim o familie puternică?” (6 martie), susţinută în Düsseldorf, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului;
Congresul cu tema „Viaţa duhovnicească şi misiunea femeii în context contemporan” (1-3 mai), desfăşurat în Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Statelor Unite ale Americii;
Conferinţa naţională „Anul omagial al pastoraţiei familiei creştine. Taina Nunţii – comuniune, creaţie şi împlinire în Hristos”, organizată de Arhiepiscopia Tomisului;
Simpozionul ştiinţific internaţional intitulat „Familia creştină şi vocaţia sfinţeniei în tradiţia şi pastoraţia ortodoxă. Dimensiuni teologice şi culturale în context contemporan” (25-26 mai), desfăşurat în Arhiepiscopia Târgoviştei;
Simpozionul naţional cu tema „Căsătoria şi viaţa de familie în gândirea Sfinţilor Părinţi. Exigenţe morale, funcţii pedagogice şi implicaţii ecleziologice” (4-5 iunie), care a avut loc în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor;
Simpozionul Internaţional de Teologie, Ştiinţă şi Artă, cu titlul „Parenting, gen şi identitate creştină într-o lume în schimbare” (3-5 mai), organizat de Arhiepiscopia Alba Iuliei;
Simpozionul naţional „Familia – spaţiu al prezenţei lui Dumnezeu şi al comuniunii în Biserică” (15 septembrie), care a avut loc în Arhi­episcopia Râmnicului;
Conferinţa „Familia creştină în era însingurării colective” (7 februarie), desfăşurată în Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiin­ţifice cu tema „Pastoraţia familiei creştine. Sfintele femei din calendar (mironosiţe, mu­ceniţe, monahii, soţii şi mame)” (22 mai), organizată de Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului;
Conferinţa cu tema „Familia creştină, între chemarea lui Dumnezeu şi provocările lumii actuale” (25 martie), desfăşurată în Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei;
Conferinţa internaţională „Istorie, spiritualitate, cultură. Dialog şi interactivitate”, ediţia a XII-a, programată să se desfăşoare în perioada 29-30 octombrie, în Arhiepiscopia Dunării de Jos;
Conferinţa „Un sfânt îl interpretează pe un alt sfânt. Encomionul (elogiul) Sfântului Nicodim Aghioritul pentru Sfântul Simeon Noul Teolog” (27 mai), organizată de Arhiepiscopia Aradului;
Conferinţa cu tema „Ce sfaturi despre viaţa de familie putem extrage din tradiţia patristică şi cum le putem aplica în lucrarea pastorală de astăzi?” (19 mai), care a avut loc în Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
Sinaxa monahală cu tema „Monahismul contemporan între provocările lumii şi chemarea la sfinţenie. Pilda femeilor recent canonizate de Biserica Ortodoxă Română” (24 septembrie), organizată de Episcopia Huşilor;
Tabăra catehetică „Rădăcini şi aripi”, desfăşurată în Episcopia Caransebeşului;
Simpozionul internaţional cu tema „Familia creştină în postmodernitate: provocări, tendinţe şi soluţii pastorale & Sfintele femei – modele de vieţuire jertfelnică în familie şi mănăstire” (11-12 mai), organizat de Episcopia Oradiei;
Simpozionul internaţional „Mehedinţi – istorie, cultură şi spiritualitate” (5-6 octombrie), susţinut în Episcopia Severinului şi Strehaiei;
Simpozionul internaţional „Maramureş – ţara celor 4 ţări” (16 iunie), organizat de Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului;
Simpozionul cu tema „Mama creştină, izvor de sfinţenie şi cultură” (9 martie), desfăşurat în Episcopia de Bălţi;
Conferinţa intitulată „Familia – Cetate de iubire” (25 aprilie), care a avut loc în Episcopia Basarabiei de Sud;
Sesiunea de comunicări ştiinţifice cu tema „Chipuri de femei sfinte din istoria poporului român”, organizată în Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor;
Masa rotundă intitulată „Chipul mamei creştine în literatura română – de la evocarea eminesciană la jertfa sfintelor femei din calendar” (15 ianuarie), desfăşurată în Episcopia Ortodoxă Română a Covasnei şi Harghitei;
Simpozionul naţional „Sfânta Mironosiţă Maria Magdalena, modelul de slujire al femeii creştine” (22-24 aprilie), care a avut loc în Episcopia Alexandriei şi Teleormanului;
Conferinţa „Chipuri de femei cuvioase” (12 mai), desfăşurată în Episcopia Giurgiului;
Masa rotundă cu tema „Preotul şi preoteasa, respectiv bărbatul credincios şi femeia credincioasă, ca şi ctitori de parohii, de familii şi de neam, după modelul familiei Brâncoveanu” (16 august), organizată în Episcopia Slatinei şi Romanaţilor;
Simpozionul „Familia şi vocaţia femeii creştine” (28 februarie), care s-a desfăşurat în Episcopia Tulcii;
Conferinţa cu tema „Suportul duhovnicesc al însoţirii bărbatului cu femeia” (30 mai), organizată de Episcopia Sălajului;
Conferinţa duhovnicească „Provocările lumii digitale şi consecinţele digitalizării existenţei umane în realitatea familiei, din punct de vedere uman şi duhovnicesc”, desfăşurată în Episcopia Devei şi Hunedoarei;
Conferinţa cu tema „Împreună în Hristos – Tinerii şi construirea familiei creştine” (26 august), organizată de Episcopia Daciei Felix;
Conferinţa cu titlul „Fundamentele biblice ale familiei creştine şi importanţa ei în istoria omenirii. Provocările majore la adresa ei în modernism şi postmodernism”, care a avut loc în Episcopia Ortodoxă Română a Ungariei;
Conferinţa cu tema „Familia creştină între tradiţie şi provocările lumii digitale” (30 martie), susţinută în Episcopia Ortodoxă Română a Italiei;
Conferinţa intitulată „Familia creştină – Biserica de acasă şi spaţiu al comuniunii în Hristos”, desfăşurată în Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei;
Simpozionul ştiinţific cu tema „Familia între presiunea ideologiilor contemporane şi fidelitatea faţă de Evanghelie” (7 martie), organizat de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord;
Sesiunea de comunicări „Familia creştină – spaţiu al vieţii şi al mărturisirii credinţei” (24 ianuarie), care a avut loc în Episcopia Ortodoxă Română a Australiei şi Noii Zeelande;
Simpozionul „Memorie şi mărturisire în feţe şi evenimente care ne privesc – un veac de la naşterea Mitropolitului Antonie Plămădeală”, care se va desfăşura la finalul lunii octombrie în Episcopia Ortodoxă Română a Canadei;
Congresul cu tema „Mai poate fi tânărul creştin de azi un simplu spectator?” (25-27 septembrie), organizat de Episcopia Ortodoxă Română a Irlandei şi Islandei.
Pe lângă aceste evenimente de amploare, centrele eparhiale au organizat şi numeroase alte activităţi educaţionale şi culturale, menite să pună în lumină cele două teme ale Anului omagial-comemorativ 2026, şi anume: cateheze, seri duhovniceşti, colocvii, mese rotunde, prezentări de carte, expoziţii, concerte, ateliere de creaţie, concursuri pentru tineret, şcoli de vară, tabere, pelerinaje, campanii de informare, podcasturi ş.a.
Activitatea editorială şi publicistică
În legătură cu activitatea editorială şi publicistică, Editurile Patriarhiei Române au publicat 90 de lucrări noi, majoritatea fiind titluri dedicate Anului omagial-comemorativ 2026, dintre care le semnalăm pe următoarele:
– la Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă au apărut:
„Mineiul Sfinţilor Români, vol. 6: Slujbele Sfintelor românce canonizate în anul Centenarului Patriarhiei Române”;
„Acatistul Soborului Sfintelor Femei Românce”;
„Slujba Familiei Sfântului Vasile cel Mare” (19 iulie);
„Proloage în fiecare zi împreună cu sfinţii” (4 vol.);
„Slujba Soborului Sfinţilor Martiri Militari” (26 octombrie).
În mod deosebit, în acest an, la Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă au fost publicate broşuri cu viaţa şi acatistul Sfintelor Femei Românce.
– la Editura Basilica au fost publicate următoarele lucrări:
† Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „11 Sfinte Femei românce, modele de evlavie, dragoste jertfelnică şi curaj mărturisitor. Cuvântări la proclamarea canonizării lor (2026)”;
† Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „Patriarhii României. Şase oameni şi arhipăstori care au pus Biserica neamului nostru în mijlocul evenimentelor hotărâtoare pentru ţară”;
† Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „Centenarul Patriarhiei Române, noi sfinţi români şi sfinţirea picturii Catedralei Naţionale: lucrarea Bisericii în societate în anul 2025”;
† Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „Veniţi să luaţi lumină! Predici la Sfintele Paşti”;
***, „Monahii, soţii şi mame de ieri, acum Sfinte rugătoare în cer. Proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce (6 februarie 2026)”;
următoarele albume biografice dedicate Sfintelor Femei Românce: „Rugătoare şi răbdătoare. Sfânta Matrona de la Hurezi”, „Floarea care a rodit rugăciune. Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea”, „Lumina smereniei. Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea”; „Doamna lacrimilor – Sfânta Maria Brâncoveanu” şi „Mărturisire şi jertfă. Sfânta Cuvioasă Muceniţă Evloghia de la Samur­căşeşti”, prefaţate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi semnate de dl Răzvan Mihai Clipici, consilier patriarhal.
La editurile eparhiale au fost publicate următoarele titluri şi lucrări care au aprofundat cele două teme, omagială şi comemorativă, ale anului 2026:
la Editura Cuvântul Vieţii a Arhiepiscopiei Bucureştilor a fost publicat volumul cu titlul „«Apărătoarei Doamne». 1400 de ani de la consacrarea liturgică a Imnului Acatist” (coordonat de Arhim. Nectarie Şofelea şi Pr. Ştefan Zară);
la Editura Doxologia a Arhiepiscopiei Iaşilor au apărut lucrările: „Familia contemporană – încotro?” (autor Pr. Prof. Ioan C. Teşu) şi „Provocările Postmodernităţii la adresa Instituţiei Familiei. O analiză din perspectiva activităţilor Departamentului Pro Vita din cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor” (autor Pr. Radu Brînză);
la Editura Andreiana a Arhiepiscopiei Sibiului a fost tipărită lucrarea „Sfânta Anastasia, mama Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei”;
la Editura Renaşterea a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului a fost publicat volumul memorial „Spiritualitate şi cultură. Feminitatea sub presiunea istoriei” (autori dna dr. Nicoleta Pălimaru şi Pr. Paul Siladi);
în Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului va fi editată lucrarea cu tema „Familia creştină azi” (editor Protos. Ioan Popoiu);
la Editura Arhiepiscopiei Târgoviştei a fost tipărită broşura „Familia – fundament al valorilor Evangheliei lui Hristos”;
la Editura Reîntregirea a Arhiepiscopiei Alba Iuliei a fost publicat volumul intitulat „Maternitatea sfinţitoare – Sfânta Cuvioasă Filotimia, mama Sfântului Dometie de la Râmeţ” (autor Pr. Oliviu Botoi);
la Editura Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei a apărut cartea „Botezul şi Cununia”;
la Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos a fost publicat volumul cu tema „Cateheza tinerilor despre ei înşişi în familie, Şcoală şi Biserică” (colectiv de autori);
la Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Marii Britanii şi Irlandei de Nord se află în lucru volumul „Acolo unde începe Împărăţia. Familia, Biserica de acasă”.
Seria acestor volume este completată de o bogată literatură teologică, formată din lucrări, monografii, studii şi articole publicate în reviste eparhiale din ţară şi din diaspora, în volume colective şi în alte publicaţii, toate menite să adâncească temele Anului omagial-comemorativ.
În anul 2026, activitatea social-filantropică a Patriarhiei Române s-a desfăşurat atât la nivel central, prin Sectorul social-filantropic al Administraţiei Patriarhale şi prin Federaţia Filantropia, cât şi la nivel eparhial.
La nivel central au continuat programul naţional de sprijin alimentar „Masa Bucuriei”, derulat în parteneriat cu Selgros Cash&Carry, caravana medicală „Sănătate pentru sate”, campania „Donează sânge, salvează o viaţă!” şi campania „Ajută un bătrân să zâmbească”, prin care au fost sprijinite în acest an 1.647 de persoane vârstnice.
Totodată, prin programele de formare profesională ale Federaţiei Filantropia au fost instruiţi 477 de specialişti. În plan extern, Patriarhia Română a finalizat proiectul de sprijinire a refugiaţilor din regiunea Nagorno-Karabah şi a alocat suma de 50.000 de euro pentru ajutorarea creştinilor din regiunea Gaza.
La nivel local, eparhiile au acordat un sprijin constant familiilor cu mulţi copii, mamelor aflate în dificultate, copiilor din familii defavorizate, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor afectate de calamităţi. Acest sprijin s-a concretizat în ajutoare financiare şi materiale, servicii de consiliere, pachete cu alimente şi produse de strictă necesitate, precum şi în activitatea cantinelor sociale şi a centrelor de zi şi rezidenţiale.
Potrivit datelor centralizate, în eparhiile Patriarhiei Române funcţionează 817 instituţii şi servicii sociale, în care activează 516 asistenţi sociali şi 21.565 de voluntari. Acestora li se adaugă ajutoarele acordate direct de parohii şi mănăstiri, care completează lucrarea social-filantropică desfăşu­rată de centrele eparhiale.
În mass-media bisericească centrală şi locală au fost promovate şi publicate evenimentele desfăşurate în contextul „Anului omagial al pastoraţiei familiei creştine” şi al „Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosiţe, muceniţe, monahii, soţii şi mame)”. Au fost mediatizate cu prioritate ceremoniile de proclamare a canonizării Sfintelor Femei Românce şi mesajele Patriarhului României şi ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române.
Centrul de presă Basilica
Totodată, au fost publicate interviuri, articole documentare, materiale catehetice pentru copii şi conţinut destinat reţelelor sociale. Acestea au evidenţiat rolul familiei creştine în societate şi modelele de sfinţenie feminină din calendarul ortodox.
Astfel, Agenţia de ştiri Basilica a mediatizat tematica Anului omagial şi comemorativ prin aproximativ 400 de articole, dintre care 80 au fost traduse în limba engleză. Pentru Anul omagial dedicat familiei creştine, agenţia a relatat evenimentele, conferinţele şi simpozioanele organizate de Patriarhia Română şi de eparhii.
A publicat şi 33 de interviuri cu medici, psihologi, monahii, preotese şi mame despre rolul familiei şi al femeii în societate. Au fost abordate provocările familiilor de preoţi din ţară şi din diaspora, precum şi legătura dintre Biserică, Şcoală şi Familie în educarea tinerilor. Printre proiectele proprii se numără seria „Vinerea pentru Familie”, cu citate şi mesaje despre căsătorie, familie şi copii, precum şi o serie dedicată sfaturilor sfinţilor privind creşterea copiilor. Separat, au fost realizate materiale destinate celor mici: sinaxare pe înţelesul lor, infografice şi un carusel despre familiile de sfinţi.
În legătură cu Anul comemorativ al sfintelor femei, agenţia a prezentat vieţile sfintelor nou-canonizate şi a acordat prioritate ceremoniilor de proclamare a canonizării lor. Proiectul „Românce în istorie” a însumat circa 50 de articole despre figuri feminine remarcabile din istoria, cultura şi ştiinţa românească.
Au mai fost realizate proiectul „Materic digital”, dedicat sfintelor din fiecare lună, un fotoreportaj despre monumentele închinate personalităţilor feminine din Bucureşti şi o serie zilnică de poezii ale autoarelor române. Broşura „Soborul Sfintelor Femei Românce” a fost tradusă în engleză, spaniolă, italiană şi germană.
La rândul lor, Publicaţiile Lumina ale Patriarhiei Române au acordat constant spaţii editoriale celor două teme proclamate de Sfântul Sinod. Prin ediţiile tipărite şi online, Ziarul Lumina a mediatizat activităţile organizate de Patriarhia Română, centrele eparhiale, parohii, mănăstiri şi instituţiile de învăţământ teologic.
Pentru Anul omagial dedicat familiei creştine, ziarul a publicat articole de teologie şi spiritualitate, documentare, interviuri şi reportaje. Materialele au prezentat familia ca „biserica de acasă” şi au abordat fundamentele biblice şi patristice ale căsătoriei, educaţia copiilor, buna înţelegere dintre soţi, rolul bunicilor şi pregătirea tinerilor pentru căsătorie.
Problematica familiei a fost analizată şi interdisciplinar, din perspectivă teologică, juridică, educaţională şi socială. Reportajele realizate în ţară şi în diaspora au prezentat exemple de pastoraţie a familiei şi au evidenţiat rolul familiei preotului în viaţa parohiei.
În privinţa temei comemorative din acest an, rubrica dedicată sfintelor femei din calendar a cuprins numeroase articole despre mironosiţe, muceniţe, monahii, soţii şi mame, prezentate ca modele de credinţă şi iubire jertfelnică.
Au fost evocate atât sfinte cunoscute ale Ortodoxiei, cât şi sfinte şi monahii legate de istoria şi spiritualitatea românească. Alte materiale au prezentat femei care au apărat şi transmis credinţa în vremuri de încercare, precum şi rolul mamei creştine în formarea unor personalităţi duhovniceşti.
Până în prezent, Radio TRINITAS a transmis în 2026 peste 2.000 de programe, cu mai mult de 5.000 de ştiri despre evenimentele Anului omagial şi comemorativ. În data de 1 ianuarie au fost difuzate documentare dedicate celor două teme ale anului.
Pentru Anul omagial, cele 45 de ediţii ale emisiunii „Viaţa de familie” au abordat relaţiile din familie, divorţul, influenţa lumii digitale asupra vieţii de familie şi noile provocări la adresa adolescenţilor. Alte emisiuni au tratat învăţătura Sfinţilor Părinţi despre căsătorie şi au prezentat situaţia familiilor din diaspora.
Referitor la tema comemorativă, au fost transmise înregistrări şi reportaje de la proclamările locale ale canonizării celor 16 femei cu viaţă sfântă. Seria de emisiuni „Femei în istoria mântuirii” a fost dedicată personalităţilor feminine din Vechiul Testament. Patru ediţii ale emisiunii „Viaţa de familie” au fost închinate integral sfintelor românce şi unor familii de sfinţi.
În 2026, TRINITAS TV a integrat temele Anului omagial şi comemorativ în planul editorial general, prin transmisiuni în direct, emisiuni, ştiri şi filme documentare. Pastoraţia familiei creştine a fost o preocupare constantă pentru opt emisiuni, între care „Psihologie şi duhovnicie” şi „Ghidul părinţilor”. Acestea au abordat rugăciunea în familie, educaţia copiilor, relaţiile dintre generaţii şi dificultăţile familiei contemporane.
Emisiunile sociale au prezentat teme precum: maternitatea, ocrotirea vieţii, familiile numeroase, familiile revenite din diaspora şi sprijinul acordat familiilor aflate în nevoie. În strânsă legătură cu tema comemorativă din acest an, Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a transmis în direct de la Catedrala Patriarhală, pe 6 februarie 2026, Sfânta Liturghie cu proclamarea canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce.
Postul TV a transmis în direct şi trei ceremonii de proclamare locală, iar celelalte proclamări locale din Patriarhia Română au fost reflectate în Jurnalul Trinitas. Au fost realizate patru filme documentare, disponibile pe platforma Trinitas Film. Postul a mai realizat şi 23 de materiale video de tip sinaxar (16 despre sfintele românce şi 7 despre femeile mironosiţe), medalioanele din emisiunea „Chipuri de sfinţenie” şi şapte ediţii speciale. În perioada ianuarie–octombrie 2026, prezenţa online a postului a însumat aproximativ 45,4 milioane de vizualizări pe YouTube, 82 de milioane pe Facebook, peste 13 milioane pe Instagram şi aproximativ 16 milioane pe TikTok.
La nivel local, mass-media bisericească a promovat programul-cadru al Anului omagial şi comemorativ 2026, precum şi evenimentele organizate cu acest prilej în eparhii. Informaţiile au fost difuzate îndeosebi prin revistele eparhiale, foile parohiale, posturile de radio şi de televiziune existente în unele eparhii, site-urile oficiale şi paginile de pe reţelele sociale.
O atenţie deosebită a fost acordată proclamărilor locale ale canonizării Sfintelor Femei Românce, precum şi conferinţelor şi activităţilor pastorale dedicate familiei creştine.
În concluzie, această succintă prezentare evidenţiază faptul că hotărârea sinodală prin care anul 2026 a fost proclamat în Patriarhia Română „Anul omagial al pastoraţiei familiei creştine” şi „Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosiţe, muceniţe, monahii, soţii şi mame)” a avut o largă rezonanţă în rândul ierarhilor, clericilor, monahilor şi mirenilor din Biserica Ortodoxă Română.
Manifestările liturgice prilejuite de proclamarea canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce, activităţile educaţionale şi culturale organizate în centrele eparhiale şi în parohii, lucrările şi studiile dedicate temelor omagiale, precum şi programele social-filantropice destinate familiilor cu mulţi copii şi persoanelor aflate în dificultate au pus în lumină atât valoarea familiei creştine ca „biserica de acasă”, cât şi exemplul de sfinţenie al femeilor care au slujit lui Hristos prin credinţă, rugăciune, jertfelnicie şi fapte bune.
Totodată, aceste activităţi au arătat preocuparea constantă a Bisericii pentru sprijinirea pastorală şi materială a familiei, în contextul provocărilor actuale ale societăţii.
Pentru acest fapt, întregul personal al instituţiilor centrale şi locale bisericeşti aduce slavă lui Dumnezeu, Cel ce binecuvântează familia creştină. Totodată, ne exprimăm convingerea că roadele Anului omagial-comemorativ 2026 vor fi continuate prin programe pastorale şi sociale permanente.
Ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu ca, prin mijlocirea Maicii Domnului şi a sfintelor femei din calendar, în mod deosebit a celor 16 Sfinte Femei Românce, să ocrotească familiile creştine, pe monahi şi monahii, pe cei care trăiesc singuri, precum şi pe toţi dreptcredincioşii creştini ortodocşi din ţară şi din diaspora, dăruindu-le putere să rămână statornici în credinţa ortodoxă şi să sporească în iubirea faţă de Dumnezeu şi de semeni.
Secretarul Sfântului Sinod
† Varlaam Ploieşteanul
Episcop vicar patriarhal

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 71, Ultimul acces: 2026-11-22 13:39:25