Constituirea noii Adunări Naţionale Bisericeşti: Patriarhul Daniel subliniază importanţa comuniunii în harul Sf. Treimi[2026-10-28]Ştefana TotorceaConstituirea noii Adunări Naţionale Bisericeşti: Patriarhul Daniel subliniază importanţa comuniunii în harul Sf. Treimi La Bucureşti a avut loc miercuri şedinţa de constituire a Adunării Naţionale Bisericeşti (ANB), care va funcţiona în perioada 2026-2030 ca organism central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române. Şedinţa a fost precedată de o slujbă de Te Deum oficiată în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei de Preasfinţitul Părinte Iachint de Pacific, Episcop vicar al Episcopiei Australiei şi Noii Zeelande. Ierarhii români au participat direct la rugăciune, în timp ce membrii Adunării Naţionale Bisericeşti au vizionat slujba sub formă de proiecţie video în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”. Despre sfinţii zilei Patriarhul României a deschis apoi şedinţa de constituire a Adunării Naţionale Bisericeşti, care s-a desfăşurat în Aula Magna, în prezenţa ierarhilor români. „Am avut un Te Deum comun, astăzi, după cum s-a auzit în rugăciunile citite. Este foarte important ca în acest duh de comuniune în harul Preasfintei Treimi să facem orice lucrare în Biserică”, a spus Părintele Patriarh Daniel. În continuare, Preafericirea Sa a susţinut un cuvânt duhovnicesc despre sfinţii zilei şi epoca lor. „Pomenim doi sfinţi mari, care sunt rugători în ceruri, Sfântul Ierarh Iachint de Vicina şi Sfânta Teofana Basarab. Ne rugăm lor ca să binecuvinteze lucrările de constituire a Adunării Naţionale Bisericeşti şi lucrările Sfântului Sinod”, a spus Părintele Patriarh Daniel. Preafericirea Sa a amintit că Sf. Ier. Iachint a întemeiat Mitropolia Ţării Româneşti în timpul mişcării isihaste din secolul al XIV-lea, mişcare din care au făcut parte şi membri ai familiei domnitorului Ţării Româneşti. „Mitropolitul Iachint de Vicina era isihast şi fiii domnitorului Basarab I, mai ales Sfânta Teodora, devenită mai târziu Monahia Teofana, au fost rugători”, a precizat Părintele Patriarh Daniel. „Prin aceasta vedem o vocaţie pentru isihasm a poporului român, care se va arăta de-a lungul istoriei mai mult sau mai puţin în diferite epoci, până în secolul al XVIII-lea, când la Mănăstirea Neamţ au fost peste 1000 de călugări din mai multe ţări, majoritar ortodoxe.” Ortodocşii români, rol cheie în Ortodoxia universală „După cum spune teologul francez Olivier Clément în prefaţa versiunii franceze a Filocaliei, tocmai în această perioadă de mare secularizare a minţilor şi a inimilor din Europa Occidentală, Sfinţii Părinţi în secolul al XVIII-lea au redescoperit importanţa scrierilor filocalice”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Preafericirea Sa a pomenit mişcarea paisiană, care a răspândit traducerea Filocaliei în slavonă cu sprijinul monahilor români, şi munca deopotrivă ştiinţifică şi duhovnicească a Sf. Pr. Mărturisitor Dumitru Stăniloae, care a tâlcuit pentru contemporani Filocalia – realităţi care demonstrează că ortodocşii români au avut un rol important în păstrarea şi promovarea tezaurului duhovnicesc al Ortodoxiei universale. Ce este Adunarea Naţională Bisericească Adunarea Naţională Bisericească este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice şi patrimoniale. Este formată din câte trei reprezentanţi ai fiecărei eparhii – un cleric şi doi mireni – delegaţi de Adunările Eparhiale, pe termen de patru ani. Ei pot fi delegaţi pentru cel mult două mandate. Preşedintele ANB este Patriarhul României. Ierarhii Sfântului Sinod participă la lucrările Adunării Naţionale Bisericeşti. În categoria organismelor centrale deliberative mai sunt Sfântul Sinod şi Sinodul permanent. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 51, Ultimul acces: 2026-11-22 11:59:21
|
Timp total: 0.06s...
[]:1