Interviu: Dr. Radu Ţincu se pronunţă împotriva relaxării legislaţiei privind consumul de droguri[2026-10-09]Ştefana TotorceaInterviu: Dr. Radu Ţincu se pronunţă împotriva relaxării legislaţiei privind consumul de droguri Dr. Radu Ţincu, medic primar de Terapie Intensivă – Toxicologie la Spitalul Clinic de Urgenţă „Floreasca” din Capitală, se pronunţă împotriva relaxării legislaţiei privind consumul de droguri, propusă recent printr-o iniţiativă legislativă din Senat. El a acordat un interviu Agenţiei de ştiri Basilica, în care prezintă situaţia consumului de droguri în România, explică ce efecte au astfel de substanţe şi de ce nu poate fi acordat ajutor medical ţintit pentru multe dintre ele. El abordează şi consecinţele de ordin psiho-social şi comportamental ale unei legi de dezincriminare a consumului, subliniind că familia şi Biserica pot avea o contribuţie importantă la prevenirea şi tratarea dependenţelor. Biserica s-a pronunţat joi împotriva proiectului de lege, avertizând că „nicio schimbare legislativă nu trebuie să creeze impresia că folosirea drogurilor ar reprezenta un fapt lipsit de gravitate sau un comportament firesc”. Drogurile au efecte ireversibile asupra creierului Basilica.ro: V-aţi pronunţat deja public împotriva proiectului de lege care propune dezincriminarea consumului şi deţinerii de droguri. De ce? Dr. Radu Ţincu: Când vorbim de o astfel de lege în care se dezincriminează posesia în vederea consumului, dar nu există niciun fel de cantităţi reglementate, chiar iniţiatorii legii spun că nu se pun limite la cantităţi şi autorităţile trebuie doar să identifice care din persoanele respective deţin acele droguri pentru trafic. Acest lucru va face ca, indiferent de cantitatea de substanţe pe care o găseşti asupra unei persoane, aceasta să nu poată fi încadrată la trafic, decât dacă există dovada clară că persoana respectivă a vândut acele substanţe, lucru care este de multe ori aproape imposibil de realizat. Medicii nu pot ajuta dacă nu ştiu ce conţin substanţele consumate Basilica.ro: Care sunt argumentele medicale împotriva acestei legi? Dr. Radu Ţincu: Chiar şi un consum recreaţional de substanţe psihoactive în studiile medicale publicate ne arată efecte negative asupra stării de sănătate, pornind de la efectele asupra creierului, cu reducerea capacităţii de atenţie, memorie, cu afectarea gândirii critice, cu dezvoltarea unor tulburări de comportament, pornind de la agresivitate, pornind de la tulburări de percepţie a realităţii, a timpului şi a spaţiului, asumarea unor riscuri care, în mod normal, în absenţa substanţelor psihoactive, persoana respectivă nu şi le-ar fi asumat. De asemenea, trebuie să mai spunem faptul că, odată ce se doreşte înfiinţarea unor camere de consum supravegheat, acest lucru îi va face pe oameni să înţeleagă că, dacă pot să-şi cumpere drogurile de la un dealer şi apoi să le consume la spitale, în nişte camere amenajate, acest lucru înseamnă că respectivele substanţe nu au niciun fel de risc. În acelaşi timp, mă întreb cum crede cineva că medicii vor accepta să supravegheze o persoană care şi-a cumpărat droguri de pe piaţa neagră, neavând niciun fel de informaţie despre concentraţie, despre compoziţia acestor substanţe şi noi vom supraveghea administrarea lor şi vom interveni dacă apar complicaţii. Acest lucru este imposibil. Niciun medic nu-şi va asuma să acorde prim-ajutor unei persoane atunci când aceasta îşi administrează o substanţă despre care nimeni nu ştie nimic. Oamenii ar putea crede că drogurile nu sunt periculoase Basilica.ro: Aveţi în vedere şi argumente de tip psiho-social şi comportamental pe care le puteţi aduce împotriva demersului legislativ menţionat? Dr. Radu Ţincu: În momentul în care o astfel de lege în care se dezincriminează posesia de substanţe interzise, se realizează fără niciun fel de analiză a impactului pe care îl va avea asupra populaţiei, a modului în care vor înţelege oamenii această dezincriminare. Oamenii vor înţelege că, odată ce au fost dezincriminate drogurile, acest lucru înseamnă că statul consideră că ele nu sunt periculoase pentru sănătate. S-a vorbit foarte mult despre faptul că alte substanţe sunt permise pe piaţă, cum ar fi alcoolul sau tutunul. Într-adevăr, aceste substanţe se pot cumpăra în mod liber. Însă, România este pe primul loc la consumul de alcool din Europa. Avem o incidenţă crescută a bolilor hepatice produse de alcool, inclusiv ciroză hepatică. 9 din 10 forme de cancer se înregistrează la persoanele fumătoare. Acest lucru ne arată că o liberalizare a pieţei unor substanţe va avea un impact dezastros asupra stării de sănătate. Într-adevăr, este ruşinos că ne aflăm pe primul loc la consumul de alcool, dar întrebarea este de ce am vrea să fim pe primele locuri şi la consumul de cocaină, cannabis sau alte droguri care ar creşte în consum odată ce se va realiza această liberalizare a pieţei şi se vor relaxa măsurile de restricţionare a celor care doresc să consume. Consum crescut, mai ales în rândul tinerilor Basilica.ro: Cum arată „tabloul clinic” al naţiunii din perspectiva dvs. de medic specialist în Toxicologie? Ce mai vedeţi la cazurile pe care le trataţi? Dr. Radu Ţincu: Consumul de substanţe psihoactive a crescut foarte mult în ultimii ani. Avem o creştere a incidenţei în rândul populaţiei tinere, a adolescenţilor. Avem o creştere a incidenţei consumului de substanţe noi psihoactive, aşa-numitele etnobotanice, care sunt substanţe de sinteză chimică, care produc o afectare puternică a creierului. Dezvoltarea dependenţei apare foarte rapid. Sunt substanţe care, după câteva utilizări, deja determină dependenţă fizică şi modifică structura sistemului nervos central. Şi aceste substanţe noi psihoactive determină forme de sevraj extrem de agresive, fapt care îi determină pe aceşti consumatori să-şi administreze chiar pe parcursul unei zile mai multe doze pentru a putea să înlăture simptomele neplăcute ale stării de sevraj. Reconectarea între membrii familiei şi vindecarea spirituală previn consumul Basilica.ro: Ce credeţi că poate face Biserica şi ce pot face familiile în acest context, pentru a sprijini prevenţia şi tratarea adicţiilor? Dr. Radu Ţincu: Este o instituţie extrem de importantă, pentru că are un rol social foarte ridicat. De foarte multe ori, consumul de substanţe psihoactive la adolescenţi apare printr-o relaţie defectuoasă cu familia, printr-o comunicare defectuoasă cu părinţii şi în acel moment tânărul recurge la anturaje pe post de familie-surogat, iar acele anturaje de multe ori le oferă acestora, dincolo de suportul psihoemoţional, şi consumul de substanţe psihoactive. Biserica trebuie să insiste extrem de mult pe ideea familiei tradiţionale în care trebuie să existe o comunicare deschisă între părinţi şi copii. Părinţii trebuie să discute activ despre această problemă a drogurilor, fiind un flagel care se extinde extrem de rapid în populaţia tânără. De asemenea, copiii trebuie să aibă o comunicare deschisă şi fără teamă cu părinţii lor, în care să recunoască atunci când greşesc. Dependenţa de substanţe psihoactive este o boală, nu este o ruşine, nu este un defect moral, nu este o lipsă de voinţă. În momentul în care copilul suferă de o astfel de adicţie, el trebuie să aibă curajul să vină şi să-i spună părintelui, iar părintele să găsească împreună cu el, împreună cu personalul medical, soluţii pentru a scăpa de această dependenţă. Biserica este parte integrantă a acestui proces, alături de familie, pentru că Biserica trasează anumite direcţii morale, anumite învăţături care de foarte multe ori îi ancorează pe tineri în realitate şi îi fac să fie mult mai rezistenţi în faţa provocărilor acestei societăţi moderne. Am identificat în cariera mea foarte mulţi consumatori care încep să consume pentru că au o tulburare emoţională, o tulburare spirituală, iar această suferinţă spirituală poate fi gestionată de Biserică, poate fi gestionată de duhovnic, însă cel mai important lucru este să lucrăm împreună la destigmatizarea pe care mulţi consumatori o simt. Pledoarie pentru destigmatizarea dependenţilor Dr. Radu Ţincu: Faptul că ei sunt învinovăţiţi de societate, sunt învinovăţiţi de părinţi, de prieteni pentru faptul că au dezvoltat o dependenţă, acest tip de comportament social îi face să nu recunoască faptul că au o dependenţă, să întârzie foarte mult prezentarea la medic şi să nu accepte tratamentul de ruşine şi de teama excluderii sociale. În acest context, Biserica are un rol important pentru destigmatizarea acestor dependenţe, pentru că astăzi dependenţa este clasificată în Nomenclatorul Internaţional al Maladiilor ca fiind o boală cronică a creierului. Fiind o boală cronică a creierului, trebuie înlăturate toate celelalte aspecte care ţin de moralitate, care ţin de voinţă şi pacienţii trebuie încurajaţi să acceadă şi să accepte servicii medicale pentru diagnosticul şi pentru tratamentul acestor dependenţe. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 91, Ultimul acces: 2026-10-26 01:13:13
|
Timp total: 0.04s...
[]:1