© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.05s...
Ziua Limbii Române, celebrată la Bucureşti şi Chişinău: O recunoaştere a unei legături care nu s-au rupt niciodată[2026-09-01]Cristian Damian1 Foto creditZiarul Lumina Adaugă Basilica, sursa ta preferată în Google Ziua Limbii Române a fost celebrată luni, la Bucureşti şi Chişinău, printr-o sesiune festivă organizată de Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei. Manifestarea a evidenţiat dimensiunea culturală şi identitară a limbii române de pe cele două maluri ale Prutului, fiind, potrivit preşedintelui Academiei Române, Marius Andruh, „o recunoaştere firească a unei legături care nu s-au rupt niciodată”. Academicianul a arătat semnificaţia pe care limba română a avut-o pentru locuitorii din Basarabia, subliniind că folosirea ei a reprezentat un act de asumare şi curaj. „Limba română a fost, de-a lungul ultimelor decenii, nu doar un instrument de comunicare, ci un act de identitate şi, de multe ori, de curaj”, a transmis Marius Andruh pentru Trinitas TV. Legătură între cele două maluri ale Prutului La rândul său, Ion Tighineanu, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a evidenţiat caracterul deja consacrat al colaborării dintre cele două instituţii academice în marcarea acestei zile. „Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei au instituit o frumoasă tradiţie de a marca împreună, aşa cum este şi firesc, Ziua Limbii Române, prin şedinţe festive şi lecturi academice”. „Aceste reuniuni exprimă unitatea spaţiului nostru de limbă, istorie, cultură şi ştiinţă şi consolidează legăturile fireşti dintre comunităţile academice de pe ambele maluri ale Prutului”, a mai spus academicianul. „Patria” românilor de pretutindeni În cadrul sesiunii festive, academicianul Ioan-Aurel Pop a susţinut o intervenţie dedicată limbii române ca element fundamental al identităţii naţionale. „Efigia poporului rămâne limba, care mult timp a fost singura patrie a românilor, iar pentru mulţi, înstrăinaţi, ea este şi astăzi patrie”. Ioan-Aurel Pop a atras atenţia asupra responsabilităţii transmiterii limbii către generaţiile născute în afara ţării, subliniind rolul acesteia în păstrarea legăturii cu identitatea românească: „De aceea se cuvine să nu încetăm să ne preamărim limba care ne ţine şi ne face ceea ce suntem astăzi cu toţii”. Totodată, dimensiunea religioasă şi culturală a evoluţiei limbii române a fost abordată de pr. Bogdan Tătaru-Cazaban, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române: „Limba română a fost adoptată ca limbă de cult şi totodată a fost făcută capabilă să exprime sensurile cele mai rafinate şi mai înalte ale teologiei”. Ziua Limbii Române este celebrată anual în 31 august. Data aminteşte de momentul din 1989 în care Parlamentul de la Chişinău a adoptat legea privind revenirea la limba română şi la grafia latină. Republica Moldova a consacrat ulterior această zi drept sărbătoarea „Limba Noastră”, iar Parlamentul României a instituit-o în 2013, prin Legea 53. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 28, Ultimul acces: 2026-10-27 16:27:19
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
