Papa Leon: O Curie mai misionară trebuie să dea mărturie despre comuniune într-o lume divizată - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Papa Leon: O Curie mai misionară trebuie să dea mărturie despre comuniune într-o lume divizată

[2025-12-22]
foto: Vatican Media
Misiunea şi comuniunea au fost două dintre temele-cheie ale discursului rostit de Papa Leon în timpul tradiţionalului schimb de felicitări de Crăciun cu Curia Romană: misiunea, astfel încât activitatea Curiei Romane să fie din ce în ce mai mult orientată spre exterior, în serviciul Bisericilor particulare, cu „instituţii, birouri şi sarcini” concepute pentru a face faţă provocărilor ecleziale, pastorale şi sociale majore, şi nu doar pentru a asigura administrarea obişnuită; şi comuniune, evitând rigiditatea sau ideologia în chestiuni precum credinţa, liturgia şi moralitatea, cultivând relaţii autentice şi devenind un semn profetic de pace într-o lume marcată de fracturi, diviziuni şi o agresivitate adesea alimentată de web şi politică.

Pomenirea Papei Francisc
Aplauzele celor mai apropiaţi colaboratori ai săi au însoţit intrarea Papei în Aula Binecuvântărilor, un loc simbolic care leagă Palatul Apostolic de lume prin deschiderea sa spre Loggia Binecuvântărilor. Cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor, a transmis salutul Papei Leon al XIV-lea, care, la rândul său, şi-a început discursul cu amintirea „iubitului său predecesor, Papa Francisc”. Cu „o voce profetică, un stil pastoral şi un magisteriu bogat”, Papa Francisc a marcat drumul Bisericii în ultimii ani, „încurajându-ne mai presus de toate să punem milostivirea lui Dumnezeu în centru, să dăm un nou impuls evanghelizării şi să fim o Biserică a bucuriei, primitoare pentru toţi şi atentă la cei mai săraci”. Din exortaţia apostolică „Evangelii gaudium”, Sfântul Părinte s-a inspirat pentru a reaminti Curiei Romane două aspecte fundamentale ale vieţii Bisericii: misiunea şi comuniunea.
Natura misionară a Bisericii
„Prin însăşi natura sa, Biserica este orientată spre exterior, întoarsă spre lume, misionară”, a afirmat Pontiful, după cum arată faptul că „Dumnezeu însuşi a pornit mai întâi spre noi şi, în Cristos, a venit în căutarea noastră”. „Primul mare «exod» este, aşadar, al lui Dumnezeu însuşi – plecarea Sa din Sine pentru a ne întâlni. Misterul Crăciunului proclamă tocmai acest lucru: misiunea Fiului constă în venirea Sa în lume.”
Această misiune devine un „criteriu de discernământ” pentru călătoria de credinţă, pentru practicile ecleziale şi, de asemenea, pentru slujirea în Curia Romană, a subliniat Papa Leon al XIV-lea: „Structurile nu trebuie să îngreuneze sau să încetinească progresul Evangheliei sau să împiedice dinamismul evanghelizării; dimpotrivă, trebuie să le facem mai orientate spre misiune”. Prin urmare, acest spirit trebuie să anime activitatea curială, menită să promoveze „solicitudinea pastorală în serviciul Bisericilor particulare şi al păstorilor lor”. „Avem nevoie de o Curie Romană din ce în ce mai misionară, în care instituţiile, oficiile şi sarcinile să fie concepute în lumina provocărilor ecleziale, pastorale şi sociale majore de astăzi, şi nu doar pentru a asigura administrarea obişnuită”.
Spectrele diviziunii
Misiunea Bisericii este strâns legată de comuniune, a subliniat Pontiful. Comuniunea bazată pe iubire reciprocă şi solidaritate reciprocă este o sarcină extrem de urgentă atât pe plan intern, cât şi extern, a remarcat el. Pe plan intern, deoarece „comuniunea în Biserică rămâne întotdeauna o provocare ce ne cheamă la convertire”. „Uneori, sub un calm aparent, pot fi în joc forţe ce dezbină. Putem cădea în tentaţia de a oscila între două extreme opuse: uniformitatea care nu valorifică diferenţele sau exacerbarea diferenţelor şi a punctelor de vedere în loc să căutăm comuniunea.”
Uniţi în ciuda diferenţelor
„Astfel, în relaţiile interpersonale, în dinamica internă a birourilor sau în abordarea chestiunilor de credinţă, liturgie, morală şi nu numai, există riscul de a cădea în rigiditate sau ideologie, cu conflictele care decurg din acestea”, a avertizat Papa. Cu toate acestea, „suntem fraţi şi surori” şi, „deşi mulţi şi diverşi, suntem una”: „In Illo uno unum”, a spus el, citând motto-ul ales pentru pontificatul său. Prin urmare, invitaţia adresată Curiei este de a construi această comuniune, care se concretizează „într-o Biserică sinodală în care toţi cooperează la aceeaşi misiune, fiecare în funcţie de carisma şi rolul său. Această comuniune se construieşte nu atât prin cuvinte şi documente, cât prin gesturi şi atitudini concrete care ar trebui să apară în viaţa noastră de zi cu zi, inclusiv în munca noastră.”
„Uneori, această amărăciune îşi face loc şi printre noi, atunci când, după mulţi ani de serviciu în Curie, observăm cu dezamăgire că anumite dinamici – legate de exercitarea puterii, de dorinţa de a prevala sau de urmărirea intereselor personale – întârzie să se schimbe. Ne întrebăm atunci: este posibil să fim prieteni în Curia Romană? Să avem relaţii de prietenie fraternă autentică?”
A fi un semn profetic al păcii
„În mijlocul trudei zilnice, este un har să găseşti prieteni de încredere, unde măştile cad, nimeni nu este folosit sau marginalizat, se oferă un sprijin autentic şi se respectă valoarea şi competenţa fiecăruia, prevenind resentimentele şi nemulţumirile”, a notat Papa. Este aşadar „o convertire personală” pe care le-o cere membrilor Curiei Romane să o urmeze, astfel încât să devină şi un semn în exterior, „într-o lume rănită de discordie, violenţă şi conflict, în care asistăm şi la o creştere a agresivităţii şi furiei, adesea exploatate atât de sfera digitală, cât şi de politică”. „Naşterea Domnului aduce darul păcii şi ne invită să devenim semnul său profetic într-un context uman şi cultural prea fragmentat.”
Dincolo de propria parcelă
„Activitatea Curiei şi a Bisericii în general trebuie, de asemenea, să fie concepută în cadrul acestui orizont mai larg”, a afirmat Papa Leon. „Noi nu suntem simpli grădinari care ne îngrijim propria parcelă, ci discipoli şi martori ai Împărăţiei lui Dumnezeu, chemaţi în Cristos să fim fermentul fraternităţii universale între popoare, religii şi culturi diferite. Acest lucru se întâmplă dacă noi înşine trăim ca fraţi şi surori şi permitem luminii comuniunii să strălucească în lume”, a adăugat Sfântul Părinte.
Niceea şi Conciliul
În încheiere, Pontiful a făcut referire la Jubileul care se apropie acum de final. Anul Sfânt a fost dedicat temei speranţei, în timpul căruia au fost celebrate două evenimente importante: „Conciliul de la Niceea, care ne readuce la rădăcinile credinţei noastre, şi Conciliul Vatican II, care, fixându-şi privirea asupra lui Cristos, a întărit Biserica şi a trimis-o să se implice în lumea modernă, rămânând atentă la bucuriile, speranţele, tristeţile şi angoasele oamenilor din timpul nostru”.
La aceste aniversări, Papa Leon al XIV-lea adaugă şi amintirea documentului „Evangelii nuntiandi”, exortaţia apostolică a Papei Paul al VI-lea privind evanghelizarea în lumea modernă, promulgată în urmă cu cincizeci de ani de sărbătoarea Neprihănitei Zămisliri. Documentul învaţă că „primul mijloc de evanghelizare este mărturia unei vieţi autentic creştine, dăruită lui Dumnezeu într-o comuniune pe care nimic nu trebuie să o distrugă şi, în acelaşi timp, dăruită aproapelui cu un zel fără limite”. „Să ne amintim acest lucru şi în serviciul nostru curial: munca fiecăruia este importantă pentru întreg, iar mărturia unei vieţi creştine, exprimată în comuniune, este primul şi cel mai mare serviciu pe care îl putem oferi”, a spus Papa Leon. „Fie ca Domnul să ne aducă lumina Sa şi să dăruiască pace lumii”.
Darul unei cărţi a fr. Laurenţiu
Aşa cum este tradiţional, Papa oferă o carte la finalul audienţei. Dinspre Papa Leon al XIV-lea a venit Practicarea prezenţei lui Dumnezeu, volumul fratelui Laurenţiu al Învierii, frate carmelit, apărut recent la Editura Vatican, pe care Suveranul Pontif, în zborul de întoarcere de la Beirut, l-a indicat drept mijloc de înţelegere aprofundată a „spiritualităţii” sale.

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 154, Ultimul acces: 2026-09-15 15:31:45