Sfiniții Mucenici Oprea Nicolae, dimpreună cu cei doi vrednici preoți, Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibieli[2005-10-21]In ziua de 21 octombrie, Biserica noastra praznuieste pe langa alti sfinti romani aparatori ai Ortodoxiei, si pe taranul Nicolae Oprea din Salistea Sibiului.Cunoscut și sub numele de Oprea Miclăuș, acesta a fost țăran, contemporan cu ceilalți doi martiri ai ortodoxiei transilvane, preoții Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, cu acesta din urmă fiind și tovarăș de suferință în închisoare. El s-a dovedit a fi un neînfricat luptător pentru apărarea Ortodoxiei, ca dovadă stând și mărturiile scrise ale acelor vremi. El a ajuns să bată de cel puțin trei ori la porțile împărătesei Maria Tereza și ale sfetnicilor ei, ducând jalbe de protest împotriva regimului la care erau supuși românii din Transilvania, și cerând libertate pentru credința strămoșească. Cel dintâi drum spre Viena l-a făcut în luna octombrie a anului 1748, când a însoțit pe măcelarul Ioan Oancea din Făgăraș, care își va găsi sfârșitul în temniță. Ei nu au fost primiți de împărăteasă însă au bătut la alte uși din preajma palatelor ei, dintre care și la cea a soțului împărătesei. Când a trebuit să pornească a doua oară la drum, Mucenicul Oprea a fost mai grijuliu și mai înțelept, așezându-se mai întâi în Banat, de unde a luat legătura cu cei din părțile Sibiului, de unde a primit știri și bani, pentru a putea compune în latină sau germană cuprinsul jalbelor destinate împărătesei și sfetnicilor ei. Așa se face că în decursul anilor 1749-1752, cancelariile din Viena și Sibiu au trebuit să dea un răspuns întemeiatelor plângeri privind libertatea credinței ortodoxe. Al doilea drum la Viena a avut loc în toamna anului 1750, alături de alți patru deputați, și anume : Bucur Mogoș (sau Bârsan) din Gura Râului, Moga Triflea din Orlat, Coman Banu din Poiana, și Constantin Petrică din Jina. Ei au fost primiți de contele Kolovrat, președintele comisiei Curții din Viena, care i-a sfătuit să plece acasă. La întoarcere se va opri în Banat, în satul Becicherec. Aici îi va întâmpina, în 1752, pe cei doi trimiși ai românilor din sudul Transilvaniei, preoții Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, cu acesta din urmă plecând în al treilea și ultimul drum spre Viena. Aici vor fi arestați și aruncați în închisoarea de la Kufstein, în care își vor găsi sfârșitul. Nu se știe condițiile în care cei doi și-au dat sufletele în mâinile Domnului, dar cert este că eroismul și curajul acestui țăran sunt uimitoare, drept pentru care îngerii lui Dumnezeu și inima poporului român i-au înălțat Sfântului Oprea locaș de neuitat în altă patrie, plină de slava cerească. Acest gând l-a împlinit în 21 octombrie 1955 și Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, când a canonizat pe Sfântul Oprea Nicolae, dimpreună cu cei doi vrednici preoți, Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel. (pr. prof. dr. Teodor Bodogae, Sfântul mucenic Oprea Nicolae din Săliște, în vol. Sfinți români și apărători , p.451.) Intr-o jalba trimisa mitropolitului Pavel Nenadrovici din Carlovat, Sfantul Nicolae Oprea scria: Noi, romanii pravoslavnici din cinci districte ardelenesti ne-am dus la Curtea imparateasca si am inaintat Craiesei trei memorii: unul la Chezarul, sotul ei, altul la Konigsberg, generalul comandant pe atunci pe intreg Ardealul, si inca unul trimisului moscovit, adica ministrului plenipotentiar al Imparatesei rusesti, Elisabeta Petrovna. Dar n-am putut astepta raspunsul imparatesc, pentru ca ne-a amenintat Cancelaria care purta treburile peeste Ardeal, sa plecam indata din Viena, ca daca n-am fi plecat, Dumnezeu stie ce rau ne-ar fi ajuns. Noi vrem preoti de legea noastra, caci pentru credinta stramosilor nostri suntem gata a suferi si mucenicie sau izgonire din aceasta imparatie, iar legea nu o vom lepada. articol preluat de la ALTERMEDIA Sursa: www.MMB.ro Contor Accesări: 977, Ultimul acces: 2026-07-21 13:02:50
|
Timp total: 0.03s...
[]:1