Catedrala Naţională, simbol identitar: Împlinire a jertfei eroilor şi martirilor şi promisiune a continuităţii româneşti

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Catedrala Naţională, simbol identitar: Împlinire a jertfei eroilor şi martirilor şi promisiune a continuităţii româneşti

[2022-12-01]

de Ştefana Totorcea

De Ziua Naţională ne amintim de un simbol identitar al României: Catedrala Naţională. Inaugurată în Anul Centenar al Marii Uniri, ea reprezintă o împlinire a jertfei eroilor. Prima liturghie oficiată pe şantierul ei a avut loc odată cu Întâlnirea Internaţională a Tinerilor Ortodocşi de la Bucureşti, ceea ce o transformă atât în simbol al continuităţii româneşti, cât şi al deschiderii către universalitate.
Rememorăm câteva date, fapte şi citate importante din istoria sfântului lăcaş-simbol naţional.
Simbol al unităţii de neam şi de credinţă
1881. Mihai Eminescu a fost primul care a lansat ideea unui astfel de edificiu. El scria în ziarul Timpul: „Noi înşine, în marea capitală a României, … nu avem o singură catedrală, o singură zidire religioasă acătării. Lucrul se explică prin împrejurarea că Bucureştii sunt un oraş relativ nou şi că n-au fost întotdeauna capitală”.
1884. Regele Carol I a iniţiat un proiect de lege pentru construirea unei Catedrale ca simbol al unităţii sufleteşti a întregului neam românesc.
1891. Mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei a făcut parte din comisia de organizare a concursului internaţional pentru proiectarea Catedralei din Bucureşti.
„Catedrala din Bucureşti este catedrala ţării, monumentul naţional cel mai important, căci el simbolizează în gradul cel mai înalt credinţa nestrămutată a poporului român în religia creştin-ortodoxă. El trebuie să fie conceput cu multă inimă şi dragoste pentru credinţă şi ţară”, spunea Mitropolitul Pimen.
1920. La sugestia Mitropolitului Primat Miron Cristea, de Ziua Naţională, 10 mai, Regele Ferdinand a îndreptat un apel către Sfântul Sinod, cerând binecuvântare pentru înălţarea acestei sfinte biserici.
„Noi şi poporul român am avut fericirea a conduce ţara la înfăptuirea visului de aur al strămoşilor: Unirea românilor într-un singur stat naţional. Deci şi sfânta biserică, care dorim a se înălţa întru amintirea acestui strălucit eveniment, se cuvine să fie un monument vrednic de ţelul măreţ ce l-am atins, şi opera tuturor românilor, ca un simbol al unităţii de neam şi de credinţă”, a scris Regele Ferdinand I Întregitorul.
Sfântul Sinod s-a întrunit în şedinţă solemnă, în catedrala mitropolitană, la sfârşitul slujbei Sfintei Liturghii şi, în prezenţa reprezentanţilor clerului şi credincioşilor, ai Guvernului, Primăriei Capitalei şi Casei Bisericii, a luat cunoştinţă de conţinutul scrisorii regale.
„Catedrala Neamului să dovedească, şi prin concursul personal al fiecăruia, că este simbolul văzut al unităţii noastre de lege şi de credinţă, de care să ne lege şi amintirea plăcută că am contribuit cu tot ce am putut la înălţarea ei”, a spus atunci Mitropolitul Primat Miron Cristea.
Astfel, de la bun început, Catedrala Mântuirii Neamului, sau Catedrala Naţională, a fost gândită ca fiind strâns legată de cultul eroilor, ca simbol al jertfelor româneşti şi al legăturii cu trecutul nostru istoric.
De altfel, în acelaşi an, 1920, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca pomenirea eroilor neamului românesc să se facă de praznicul Înălţării Domnului – astăzi, unul din hramurile Catedralei Naţionale.
Simbol al jertfei eroilor
Părintele Patriarh Daniel a spus adesea despre Catedrala Naţională că are „valoare de simbol”, fiind dedicată „comemorării eroilor poporului român din toate timpurile”:
„Este simbol al recunoştinţei pentru mântuirea sau izbăvirea românilor de mari şi multe primejdii şi necazuri”.
La sfinţire, în piciorul Sfintei Mese a fost introdusă o listă cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuţi, ceea ce face din Catedrala Naţională cel mai mare monument al eroilor din România.
Odată cu lista eroilor, în Sf. Masă din altar au fost introduse şi fragmente din moaştele Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi ale Mucenicilor de la Niculiţel – cei din urmă printre cei mai vechi martiri cunoscuţi pe pământ românesc.
Simbol al martiriului Bisericii
Edificiul Catedralei, prin amplasamentul lui, este şi un simbol al martiriului şi prigonirii Bisericii în timpul comunismului, dar şi al victoriei Bisericii, a Mântuitorului Iisus Hristos, asupra ateismului comunist.
Cinci biserici au fost demolate sau translate de comunişti pe Dealul Spirii, pentru a face loc proiectului ceauşist Casa Poporului: „Alba Postăvari”, „Spira Veche”, „Izvorul Tămăduirii”, „Schitul Maicilor” şi „Mihai Vodă”.
Simbol al continuităţii
Catedrala Naţională este legătura românilor cu trecutul şi, prin aceasta, afirmarea identităţii lor. Totodată, ea este şi o privire spre viitor, un testament pentru generaţiile viitoare.
Prima liturghie a fost oficiată pe şantierul Catedralei în 4 septembrie 2016, cu prilejul Întâlnirii Internaţionale a Tinerilor Ortodocşi de la Bucureşti. A fost ca un testament, o transmitere a ştafetei în timp, dar şi ca o afirmare a deschiderii Ortodoxiei româneşti către universal.
1924. „La Catedrala Sf. Petru din Roma au muncit zidari, pietrari şi fel de fel de alţi meşteri şi maeştri peste două sute de ani”, scria Ioan Slavici în revista Arhitectura. „Minune prea de tot mare n-ar fi dac-ar trebui să treacă fie măcar şi numai o sută de ani pentru ca să se poată începe zidirea unei catedrale la Bucureşti.”
2018. După mai puţin de o sută de ani, Catedrala Naţională nu numai că a fost începută, dar a fost şi sfinţită. Iar aceasta s-a petrecut, în mod simbolic, în Anul Centenar al Marii Uniri. Sfinţirea a fost oficiată în 25 noiembrie de Părintele Patriarh Daniel împreună cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu – încă o afirmare a deschiderii Ortodoxiei româneşti către universalitate.
Cum poţi contribui
Online, direct pe site-ul pictamcatedrala.ro, selectând unul dintre cele două butoane, care vă vor direcţiona spre secţiunea de plată cu cardul în moneda aleasă de dumneavoastră, LEI sau EURO.
Direct la orice unitate de cult din cadrul Bisericii Ortodoxe Române urmând a primi chitanţă personalizată cu menţiunea „Pentru pictura Catedralei Naţionale”.
Prin SMS la 8822 cu mesajul Pictura în valoare de 2 EUR (nu se aplică TVA) valabil în: Vodafone, Orange şi Telekom.
Prin depunere de numerar sau virament bancar în următoarele conturi BCR ale Patriarhiei Române:
Cont pictura în lei: RO91RNCB0075004895030395
Cont pictura în euro: RO64RNCB0075004895030396
Cont pictură în dolari: RO26RNCB0075004895030110
Prin redirecţionarea a până la 3,5% din impozitul pe venit, completând formularul 230.
Alte informaţii despre pictură
Tel.: 0799.887.955
Email: ctitor@catedralaneamului.ro

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 423, Ultimul acces: 2026-07-29 02:13:37

Timp total: 0.03s...

[]:1