Pr. Viorel Ioniţă, la 5 ani de la Sinodul din Creta: Provocările au evidenţiat necesitatea cooperării

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Pr. Viorel Ioniţă, la 5 ani de la Sinodul din Creta: Provocările au evidenţiat necesitatea cooperării

[2021-06-18]

de Gheorghe Anghel

Părintele Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific şi membru al delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române în Creta, a semnat un editorial pentru Agenţia de ştiri Basilica la împlinirea a cinci ani de la Sfântul şi Marele Sinod. Părintele Ioniţă a evidenţiat importanţa cooperării tuturor Bisericilor Autocefale pentru depăşirea provocărilor actuale.
„Provocările cu care s-au confruntat Bisericile Ortodoxe în cei cinci ani care au trecut de la Sfântul şi Marele Sinod au evidenţiat necesitatea reluării şi cooperării tuturor Bisericilor Ortodoxe autocefale, căci numai pe această cale ele pot asigura credibilitatea mărturiei Bisericii Ortodoxe celei Una a lui Iisus Hristos în lumea de astăzi”, notează părintele.
Text integral:
Cinci ani de la Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe
Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, desfăşurat între 18‑26 iunie 2016 la Academia Ortodoxă din insula Creta, a fost rezultatul unui lung şi anevoios proces de pregătire la nivel panortodox. În urma confruntării lor cu tot mai multe provocări şi din necesitatea de a răspunde la acele provocări printr-un răspuns unitar, Bisericile Ortodoxe locale au manifestat interesul lor de a organiza un sinod al întregii Biserici Ortodoxe încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Procesul de pregătire a acestui sinod a fost precedat de o serie de întruniri interortodoxe pe parcursul primei jumătăţi a secolului al XX-lea, după care acel proces a fost lansat formal prin organizarea primei Conferinţe Panortodoxe, desfăşurate în insula Rhodos între 24 septembrie şi 1 octombrie 1961.
Întrerupt în mai multe rânduri din cauza unor factori extra-bisericeşti, procesul de pregătire a acelui sinod a părut tot mai multor oameni, chiar din rândurile teologilor ortodocşi, ca fiind prea lung şi astfel s-a ajuns la scăderea interesului faţă de acest sinod. Dar în momentul când el a fost convocat formal în primăvara anului 2016, a izbucnit un val de critici referitoare la forma şi fondul acestui sinod, critici care nu îngăduiau un răspuns şi nici nu permiteau clarificări pe baza documentelor pregătitoare.
Aceste documente erau doar propuneri destinate dezbaterii şi eventual adoptării de către sinodul în cauză. Toate aceste reacţii negative demonstrau faptul că o bună parte din corpul eclezial nu era pregătită pentru cooperarea la nivel panortodox.
În săptămânile premergătoare Sfântului şi Marelui Sinod, patru Biserici Ortodoxe locale şi-au anunţat intenţia de a nu participa la acest eveniment, deşi, cu excepţia Patriarhia Antiohiei, toate celelalte 13 Biserici Ortodoxe Autocefale îşi dăduseră acordul lor faţă de convocarea acestui sinod în cadrul Sinaxei Întâistătătorilor şi reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe, desfăşurate între 21-28 ianuarie 2018 la Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy, lângă Geneva în Elveţia.
Cu acel prilej au fost avizate în unanimitate proiectele de texte la cele şase teme reţinute pe agenda Sfântului şi Marelui Sinod şi adoptate hotărârile privind tematica, metodologia de lucru şi perioada de desfăşurare a acestui sinod. Dar odată întrunite în Creta, delegaţiile celor zece Biserici Ortodoxe participante, nu mai puteau fi anulate lucrările planificate, ceea ce ar fi fost o măsură în contradicţie cu hotărârile luate de toate Bisericile Ortodoxe cu şase luni mai înainte.
Însă Bisericile prezente au sperat până în ultimul moment că cele patru Biserici absente (Patriarhia Antiohiei, Patriarhia Rusă, Patriarhia Bulgară şi Patriarhia Georgiei), vor veni. Aceasta şi pentru faptul că la sugestia Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor prezente la Academia din Creta, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu le-a invitat pe aceste patru Biserici să participe măcar la festivitatea de încheiere a sinodului. Cu toate aceste lipsuri, lucrările Sfântului şi Marelui Sinod s-au desfăşurat într-o atmosferă de rugăciune şi de înţelegere frăţească.
Hotărârile privind cele şase teme de pe ordinea de zi a acestui sinod şi anume: 1). Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană; 2) Diaspora Ortodoxă; 3) Autonomia şi modul ei de proclamare; 4) Importanţa Postului şi respectarea lui astăzi; 5) Taina Cununiei şi impedimentele ei şi 6) Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine, sunt rezultatul unui proces de reflexie teologică la care au participat unii dintre cei mai reprezentativi teologi ortodocşi din a doua jumătate a secolului al XX-lea.
La aceste şase texte s-au adăugat o Enciclică şi un Mesaj către poporul dreptcredincios şi către toţi oamenii de bună credinţă, aceste două texte fiind elaborate şi adoptate ad-hoc de sinod. În legătură cu caracterul acestor hotărâri, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a subliniat în mai multe rânduri faptul că ele nu sunt hotărâri dogmatice, ci recomandări practice cu caracter pastoral şi misionar, care pot fi amendate sau îmbunătăţite la nivelul unui alt Sinod al Bisericii Ortodoxe.
Aceste hotărâri se referă la situaţii concrete din viaţa Bisericilor Ortodoxe locale în lumea de astăzi şi ca atare sunt foarte utile, astfel că unele din ele, cum au fost cele referitoare la Diaspora Ortodoxă, au fost puse în practică imediat.
După încheierea lucrărilor Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, Sfintele Sinoade ale Bisericilor Ortodoxe s-au pronunţat în legătură cu hotărârile luate în Creta şi au deschis astfel procesul de receptare a acestor hotărâri.
Pe de altă parte, în perioada care a urmat după încheierea întrunirii din Creta, mai multe centre teologice universitare au organizat seminare şi simpozioane de specialişti la care au fost analizate hotărârile luate de acest Sinod, contribuţii care au stimulat receptarea acestor hotărâri în cercuri teologice cât mai largi.
Dintre aceste întruniri amintim dar câteva la care am participat personal şi anume:
1) Atelierul (Workshop) experţilor la tema Sinodul Panortodox din 2016 –Ortodoxia în cultura, societatea şi lumea modernă, organizat de Fundaţia Konrad Adenauer la Berlin, Germania, între 13-14 octombrie 2016;
2) Conferinţa teologică la tema: Sinodul ortodox şi implicaţiile ecumenice pentru bisericile din Europa, organizată de Facultatea de Teologie Protestantă a Universităţii din Lausanne, Elveţia, în ziua de 10 noiembrie 2016;
3) Simpozionul dedicat Sinodului Panortodox (sic!): Rezonanţă, Receptare şi Tensiuni, organizat de Departamentul pentru Teologie Ortodoxă de la Universitatea din München, în zilele de 24 şi 25 noiembrie 2016;
4) Conferinţa internaţională: Sfântul şi Marele Sinod: Eveniment eshatologic sau normalitate canonică, organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca în zilele de 26-28 aprilie 2017
5). Conferinţa internaţională cu tema: Sinodalitatea şi implementarea ei: un topos teologic pentru Biserica din Răsărit şi cea din Apus, organizată de Universitatea din Freiburg, Elveţia. între 16-18 noiembrie 2017.
Acestea sunt doar câteva exemple de întruniri de specialişti dedicate hotărârilor şi însemnătăţii Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. Provocările cu care s-au confruntat Bisericile Ortodoxe în cei cinci ani care au trecut de la Sfântul şi Marele Sinod au evidenţiat necesitatea reluării şi cooperării tuturor Bisericilor Ortodoxe autocefale, căci numai pe această cale ele pot asigura credibilitatea mărturiei Bisericii Ortodoxe celei Una a lui Iisus Hristos în lumea de astăzi.
Pr. prof. dr. Viorel Ioniţă, Geneva, iunie 2021
***
Părintele prof. Viorel Ioniţă a făcut parte din delegaţia Bisericii Ortodoxe Române la Sinodul din Creta (2016), fiind prezent, de asemenea, la procesul de pregătire a acestei întruniri panortodoxe.
Pentru întreaga activitate teologică şi misionară, dar şi pentru reprezentarea Bisericii Ortodoxe Române în plan internaţional, părintele Ioniţă a primit numeroase distincţii.
În anul 2006, Institutul Ecumenic de la Mănăstirea Niederaltaich (Germania) i-a decernat Premiul „Abt-Emmanuel-Heufelder”. În primăvara anului 2011 a primit din partea Universităţii din Bucureşti titlul de profesor emerit.
În data de 30 ianuarie 2013, i-a fost conferit Ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. De asemenea, în anul 2016, Patriarhul României i-a oferit părintelui profesor Viorel Ioniţă „Crucea Patriarhală”, cea mai înaltă distincţie a Bisericii Ortodoxe Române.
Părintele Viorel Ioniţă a fost profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti, profesor invitat la Secţia de Teologie de la Universitatea din Berna, Elveţia; profesor suplinitor la disciplina „Misiologie şi Ecumenism”, Facultatea de Teologie de la Universitatea din Craiova.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 542, Ultimul acces: 2026-09-21 10:40:32

Timp total: 0.06s...

[]:1