PS Claudiu în parohia clujeană „Fericiţii episcopi martiri greco-catolici români” - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

PS Claudiu în parohia clujeană „Fericiţii episcopi martiri greco-catolici români”

[2021-06-07]
Duminică, 6 iunie 2021, Preasfinţia Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla a celebrat Sfânta Liturghie în biserica „Fericiţii episcopi martiri greco-catolici români”, a parohiei din cartierul clujean Gruia. Ierarhul a fost întâmpinat la intrarea în biserică de către preoţii acestei parohii: pr. Cristian Arinel Sabău, protopop de Cluj I şi pr. Mircea Sonea, vicar parohial. În mod tradiţional, au ieşit în calea Păstorului Eparhiei, cu pâine şi sare, copilaşi din vechiul cartier situat mai sus de dealul „Cetăţuiei”, în Cluj-Napoca. La sărbătoare a luat parte şi Mons. Marius Cerghizan, Vicarul general al Eparhiei de Cluj-Gherla.

Episcopul, preoţii şi diaconii au intrat în biserică purtând cu veneraţie caseta cu o preţioasă relicvă a Cardinalului Iuliu Hossu, Fericitul Episcop martir. În prezenţa credincioşilor a fost celebrată apoi Sfânta Liturghie, cu răspunsurile liturgice date de studenţi şi absolvenţi ai Seminarului Teologic eparhial. Celebrarea liturgică a acestei duminici, „a Orbului”, în care s-a citit pericopa evanghelică a vindecării, de către Isus, a unui orb din naştere (Ioan 9, 1-38) s-a aflat, a remarcat Preasfinţitul, „sub semnul” Fericiţilor Episcopi martiri ai Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. A fost prima duminică după Sărbătoarea de poruncă a Fericiţilor Episcopi martiri, în biserica parohiei din cart. Gruia, parohie care, din anul 2020 a fost pusă sub ocrotirea celor şapte Fericiţi Episcopi (mai înainte, din 1997 – de la finalizarea bisericii – şi până în 2020, hramul a fost: Preasfânta Inimă a lui Isus).
Lecturile acestei duminici, a spus PS Claudiu în predică, „pun în lumină misterul jertfei Episcopilor noştri Martiri. Vedem încă din lectura din Faptele Apostolilor (Fap 16, 16-34), care este scena acestei lumi şi cum, sub aparenţe de normalitate, de atenţie la respectarea regulilor, se ascunde o falsitate de nedescris. Îi vedem pe stăpânii slujnicei care, aşa cum spune lectura, văd că s-a dus nădejdea lor de câştig – aveau o slujnică posedată şi care reuşea să ghicească şi din aceasta stăpânii ei aveau câştig – şi, când văd că s-a dus nădejdea lor de câştig, nu merg să îi pârască pe apostoli din cauză că au alungat acel duh, ei nu recunosc adevărul, ci merg şi spun că apostolii nu respectă regulile, obiceiurile societăţii în care trăiesc. Se pare că au cea mai bună intenţie, dar, de fapt pe ei nu îi interesează dacă apostolii sunt, sau nu sunt, drepţi, dacă respectă sau nu regulile, singura lor problemă este că nu mai au bani, că nădejdea lor de câştig s-a dus şi cer să fie aruncaţi în temniţă oamenii lui Dumnezeu din acest motiv, dar nu o spun – iată falsitatea acestei lumi.”
În mod similar, în evanghelia despre vindecarea orbului, „fariseii, dregătorii, mai marii lui Israel, sunt deranjaţi, nu de faptul că Isus nu respectă legea, că nu respectă sâmbăta, ci de faptul că multă lume merge după Isus şi nu mai vine la ei. Aceasta e adevărata lor problemă! Este ceea ce au trăit şi Episcopii noştri martiri: au fost acuzaţi de trădare, au fost acuzaţi că nu sunt buni români ş.a., dar, problema comuniştilor atei care i-au acuzat, condamnat şi aruncat în temniţă, era că oamenii aceştia sunt liberi, ei nu sunt supuşi lor. Că aceşti Episcopi fac parte din adevărată Biserică, din Biserica Romei şi ascultă de urmaşul lui Petru. De aceea, Episcopii noştri martiri sunt martori ai Adevărului şi ai Luminii şi, la fel ca omul vindecat din fragmentul evanghelic, mărturisesc Lumina şi Adevărul cu tărie şi curaj, fără teamă.”
Preasfinţia Sa a făcut apoi un paralelism între atitudinea orbului vindecat – un exemplu de om liber, gata chiar să îi ironizeze pe cei care îl interpelau cu viclenie şi atitudinea părinţilor celui de fusese orb, care „se temeau de iudei” – cei ce aveau puterea să îi dea afară din sinagogă -, şi, prin urmare, ei nu erau oameni liberi. Fiind întrebat în mod repetat cum a fost vindecat, cel ce fusese orb a răspuns: «De ce voiţi să auziţi iarăşi? Nu cumva voiţi şi voi să vă faceţi ucenici ai Lui?» A spus PS Claudiu: „aceasta este reacţia de om liber, iubiţi credincioşi; să fii capabil să dai mărturie despre adevăr şi să pui în lumină prostia umană, incapacitatea, răutatea, şiretenia”.
Acest exemplu de libertate, împreună cu exemplul Fericiţilor Episcopi martiri, a subliniat Ierarhul, „ne interpelează şi pe noi. Fiindcă suntem exact în aceeaşi situaţie: noi, toţi, am fost orbi şi, prin Botezul nostru, am fost luminaţi. Am primit lumina şi trebuie să dăm mărturie despre adevăr. Dar, încontinuu, în această lume puterile întunericului vor încerca să sufoce mărturia noastră, să ne pună într-un colţ, şi, eventual, mărturia noastră să fie conformă dorinţei lor. Dar, ori de câte ori suntem în faţa puterilor acestei lumi, noi trebuie să dăm mărturie.” Preasfinţia Sa a îndemnat la curaj, la curajul de a da mărturie, privind la exemplul Episcopilor martiri, care nu au cedat, deşi era în joc viaţa lor. „Cum să ai urmă de îndoială”, a spus Ierarhul, „când tu eşti prieten, ucenic al Stăpânului vieţii, al Stăpânului Cerului şi al Universului!”
„Noi, cei de azi, suntem oameni liberi. Am fost orbi şi acum vedem. Mai mult decât atât, trăim şi finalul Evangheliei: orbul vindecat nu ştie, pentru moment, cu adevărat, cine este Isus; spune «este un proroc»; «omul care m-a vindecat»; dar ajunge la momentul în care se întâlneşte cu Isus, acum, când el vede. Şi, în acel moment mărturia lui de credinţă împlineşte vindecarea. Nu mai este doar un om vindecat, este un om mântuit: un om care nu mai aparţine acestei lumi; trăieşte în această lume, dar nu mai face parte din ea, moartea nu îl mai sperie, fiindcă stă în faţa Stăpânului Vieţii şi ştie că pentru el, ca şi pentru noi, în Isus Cristos nu mai murim, ci trecem prin poarta morţii înspre adevărata viaţă. E adevărat că puterile din această lume sunt teribile; o vedem în viaţa Episcopilor noştri martiri, toţi au fost aruncaţi în temniţă, toţi au fost omorâţi. Dar moartea nu mai avea putere asupra lor. Ei erau oameni liberi, oameni ai luminii şi, de aceea, îi numim astăzi «Fericiţi»; de aceea îi celebrăm, fiindcă viaţa lor nu s-a sfârşit, viaţa lor doar a început atunci. Şi noi, acum, astăzi, în Biserică, cerem ajutorul şi mijlocirea lor, cerem haruri prin ei, fiindcă ei se află împreună cu Cristos în Împărăţia Cerurilor. Cerem aceste haruri fiindcă şi noi ne pregătim să ajungem acolo, nu avem «cetate» veşnică pe acest pământ.”
„Aceasta este tăria noastră, nu fiindcă suntem mai buni, mai curajoşi decât alţii. Ci, fiindcă ştim Cui credem, ştim că suntem pe urmele lui Isus Cristos, ştim că suferinţele noastre, crucea noastră, durerile noastre, toate sunt purtate împreună cu El, şi, dacă le purtăm împreună cu El au valoare veşnică. Vom regăsi dincolo armonia de culori şi mozaicul vieţii noastre, în deplinătatea frumuseţii lui. Vom şti atunci de ce a trebuit să suferim, de ce am fost încercaţi; fiindcă totul este un plan al lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi. Esenţialul este ca, fiecare, în felul lui, în viaţa lui, să dea mărturie despre Lumină şi despre Adevăr. Aceasta au făcut Episcopii noştri martiri, aceasta să cerem de la Dumnezeu să putem face, fiecare dintre noi, acolo unde suntem. Cristos a Înviat!”, a încheiat PS Claudiu.
După celebrarea liturgică, pr. Cristian Sabău a mulţumit Preasfinţitului Claudiu pentru comuniunea din această zi, a oferit Ierarhului, din partea credincioşilor şi a preoţilor parohiei o amintire simbolică – o medalie cu chipul Cardinalului Alexandru Todea, mărturisitor al credinţei – şi l-a asigurat de „însoţirea cu rugăciune în împlinirea misiunii sale episcopale”. Ierarhul a mulţumit tuturor pentru comuniune. A evidenţiat „darul” care îl bucură cu adevărat: „adevărata mea bucurie este că am putut celebra împreună cu credincioşii Episcopiei de Cluj-Gherla din această parohie”.
Apoi, cei prezenţi au venit pe rând în faţa Sf. Altar unde au venerat relicva Fericitului Iuliu Hossu, Episcopul martir care a păstorit Eparhia de Cluj-Gherla şi, la plecare, fiecare a primit câte o imagine cu biserica din cart. Gruia, înconjurată de chipurile Episcopilor martiri. Evenimentul nu s-a încheiat fără agapa fraternă, care – în condiţii încă a nevoii respectării măsurilor sanitare – a constat în pachete cu hrană împărţite cu generozitate tuturor de către preoţii şi credincioşi ai parohiei greco-catolice din cartierul clujean Gruia. A fost o celebrare cu adevărat luminoasă, în care a strălucit în privirile celor prezenţi lumina credinţei, s-a aşezat în suflete liniştea rugăciunii şi binecuvântarea Fericiţilor Episcopi martiri a coborât peste întregul oraş şi peste Biserică, de sus, din înălţime.

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 566, Ultimul acces: 2026-09-22 04:45:09