La 420 de ani de la moartea martirică a lui Mihai Viteazul, IPS Nifon oferă trei motive pentru o posibilă canonizare[2021-05-27]de Ştefana TotorceaEvlavia, sprijinul acordat Ortodoxiei româneşti şi eroismul cu care a protejat Creştinătatea europeană sunt trei motive pentru o posibilă canonizare a Voievodului Mihai Viteazul, a spus joi Părintele Mitropolit Nifon la slujba de comemorare pe care a oficiat-o cu prilejul împlinirii a 420 de ani de la moartea martirică a domnitorului. La ceremonie, care s-a desfăşurat la Mânăstirea Dealu, părintele mitropolit a evocat personalitatea primului mare unificator al românilor, subliniind că acesta a reuşit să stăvilească puterea Imperiului Otoman şi să ofere speranţă tuturor creştinilor din Răsărit. „Viaţa sa duhovnicească, intensă şi pilduitoare, plină de evlavie, eroismul faptelor sale de arme, marea sa contribuţie la sprijinirea misiunii – pastorale a Bisericii noastre, precum şi la apărarea Creştinăţătii şi a Europei în vremuri întunecate, îi conferă Voievodului Mihai Viteazul îndreptăţirea de a fi făcute toate demersurile pentru canonizarea sa”, a spus ierarhul. El a explicat că voievodul a sprijinit substanţial opera misionară a Ortodoxiei româneşti. „A ajutat în mod consistent pe românii din Transilvania, conferindu-le preoţilor ortodocşi aceeaşi demnitate ca şi a clericilor celorlalte confesiuni creştine, a repus Mitropolia ardeleană sub oblăduirea celei de la Târgovişte, ca în vremea lui Mircea cel Bătrân, a numit Ierarhi români la Muncaci şi Vad, a adus preoţi munteni în parohiile ardelene vacante, a extins autoritatea Mitropolitului de Alba Iulia, a ctitorit numeroase biserici şi mânăstiri, dintre care amintim numai de: ansamblul mitropolitan din Alba Iulia, Mânăstirea Mihai Vodă din Bucureşti, biserica din Ocna Sibiului, cea de la Târgu Mureş, ori cea a Mânăstirii Râmeţi.” Părintele Mitropolit Nifon a prezentat volumele dedicate domnitorului de Editura Arhiepiscopiei Târgoviştei şi le-a oferit pentru biblioteca Şcolii „Mihai Viteazul” din Târgovişte. În continuarea ceremoniei, Corala Catedralei Mitropolitane din Târgovişte a interpretat cântecul „Cea de pe urmă noapte a lui Mihai Viteazul”, iar militarii din Garnizoana Târgovişte au defilat în onoarea primului unificator al românilor. Foto credit: Arhiepiscopia Târgoviştei Prima unire politică a românilor s-a făcut la 27 mai 1600, sub sceptrul lui Mihai Viteazul. Luptând să scape de dominaţia otomană, el a realizat că numai unirea tuturor românilor într-un stat puternic putea împlini acest scop. Preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, declara în 2018 că domnitorul era perceput în mediile diplomatice internaţionale ca apărător al Constantinopolului şi implicit al creştinătăţii într-o perioadă de expansiune a Imperiului Otoman. Capul voievodului se află la Mănăstirea Dealu, lângă Târgovişte, ctitorie a Voievodului Radu cel Mare. Mănăstirea, care împlineşte anul acesta 520 de ani, a fost restaurată între 2000 şi 2008, la iniţiativa şi sub coordonarea Părintelui Mitropolit Nifon. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 495, Ultimul acces: 2026-09-23 15:34:00
|
Timp total: 0.05s...
[]:1