PS Timotei Prahoveanul despre efectele dezastruoase ale Decretului 410/1959 / Cum au trăit monahii în lume

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

PS Timotei Prahoveanul despre efectele dezastruoase ale Decretului 410/1959 / Cum au trăit monahii în lume

[2021-05-25]

de Sorin Ioniţe

Marţi, la simpozionul dedicat monahismului, PS Timotei Prahoveanul a evidenţiat faptul că efectele aplicării Decretului 410/1959 au fost dezastruoase. Mii de călugări şi călugăriţe au fost izgoniţi din aşezările monahale, fiind obligaţi să se alinieze vieţii laice, să se căsătorească, să se angajeze într‑una din „fabricile patriei”.
„În anii ce au urmat, mănăstirile au fost dominate de o imagine dezolantă. Puţinii vieţuitori rămaşi erau bătrâni sau bolnavi, numărul lor fiind insuficient pentru toate ascultările din vetrele monahale. În afara zidurilor mănăstirilor, tabloul era la fel de trist. Mulţi vieţuitori care lăsaseră lumea pentru a se dedica slujirii lui Dumnezeu pribegeau smulşi din mijlocul fraţilor sau al surorilor duhovniceşti”.
Episcopul vicar Timotei Prahoveanul a prezentat în mod special ce s-a întâmplat atunci cu mănăstirile din Arhiepiscopia Bucureştilor, dar nu numai.
Conform unor cifre parţiale din documentele fostei Securităţi, la 1 ianuarie 1959, în România existau 224 de mănăstiri ortodoxe, pentru ca în octombrie 1959, adică după aplicarea prevederilor regulamentului monahal, să fie inventariate 194 de mănăstiri. La 31 martie 1960, mai funcţionau 132 mănăstiri. În final, Securitatea estima că a reuşit desfiinţarea a 92 de mănăstiri, a menţionat ierarhul.
„Probabil, deznodământul ar fi fost şi mai tragic dacă vrednicul de pomenire Patriarh Justinian Marina nu ar fi luptat cu înverşunare pentru apărarea mănăstirilor şi a vieţuitorilor lor”, a subliniat Preasfinţia Sa.
Părintele episcop vicar a amintit că „Patriarhul Justinian Marina a aplicat decretul în Arhiepiscopia Bucureştilor aşa cum a crezut de cuviinţă şi, în plus, verbal, a aprobat unora dintre cei excluşi să revină în mănăstiri”.
Peste 1.000 de călugări din Arhiepiscopia Iaşilor, ceva mai mulţi din Episcopia Romanului şi Huşilor, aproape 300 din Arhiepiscopia Bucureştilor, câteva sute din Episcopia Râmnicului şi Argeşului şi un număr mare din Transilvania şi Banat, însumând în total aproximativ 5.000 de monahi, „armata neagră” a Bisericii, cum a fost numită de autorităţile vremii, au fost trimişi în mijlocul lumii.
Simpozionul se desfăşoară online. PS Timotei le-a vorbit participanţilor, prin intermediul platformei Zoom, de la Centrul de formare continuă „Dumitru Stăniloae” din Bucureşti. Alături de ierarh s-a aflat moderatorul sesiunii de comunicări, Pr. Prof. Nicuşor Beldiman de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. ©Basilica.ro / Mircea Florescu
Cum au trăit monahii în lume
„Până la Decretul 410/1959, care a provocat un adevărat cutremur în lumea monahală, mănăstirile îşi duceau viaţa liniştită în ritmul rugăciunilor şi într-o permanentă lucrare a nevoinţelor duhovniceşti. Fiecare avea taina ei, iar lumea o simţea ca atare. Deodată, ca din senin, au venit încercările”, a evocat PS Timotei explicând că monahii le-au primit „ca pe o jertfă”.
„Monahii sau monahiile au purtat acestea ca pe o jertfă şi chiar dacă nu s-au mai bucurat de liniştea aşezămintelor pline de sfinţenie au păstrat până în adâncul sufletului tainicile poveţe călugăreşti, devenind misionari şi adevăraţi mărturisitori pentru cei din lume. Sunt multe astfel de chipuri de neuitat în istoria monahismului nostru”.
Sunt multe asftel de chipuri de neuitat în istoria monahismului nostru, a spus părintele episcop vicar amintind pilda monahiei Evelina Tănase de la Mănăstirea Războieni care a lucrat o vreme ca muncitoare la „Antibiotice” Iaşi, dar şi alte exemple.
”Au făcut misiune într‑un mod aparte
„În vremea copilăriei am avut posibilitatea să întâlnesc câteva călugăriţe care au cunoscut ororile nedreptului decret promulgat de regimul comunist, fiind alungate din obştea Mănăstirii Râşca, ctitorie voievodală şi episcopală cu veche tradiţie în ţinutul Sucevei. Le întâlneam în bisericile Fălticenilor, locul unde s‑au stabilit, pentru a putea reveni măcar uneori între zidurile bătrânei mănăstiri, rămasă atunci tristă şi pustie”, a evocat Episcopul vicar Timotei Prahoveanul.
„Lucrau în fabrică, în trei schimburi, la Filatura de in şi cânepă, pentru a câştiga o bucată de pâine. Trudeau din greu, fiind nevoite de multe ori să lipsească de la Dumnezeiasca Liturghie chiar în zilele de mare sărbătoare – considerate zile lucrătoare în întreprinderile statului socialist. Erau chemate în mod special în ziua de Paşti, ori de Crăciun, pentru că Filatura lucra zi şi noapte, în trei schimburi, având atunci vreo 4.000 de angajaţi”.
„Purtau întotdeauna haine civile, cernite, cu broboadă neagră, fiind cunoscute printre credincioşi drept maicile Epraxia, Antonia, Tecla, Epistimia, Evlampia şi altele. Celor două surori Epraxia şi Antonia Hoidrag le‑am trecut de multe ori pragul casei din strada Ion Dragoslav nr. 15, unde cumpăraseră un imobil devenit între timp un fel de metoc monahal, loc de popas pentru mulţi călugări şi călugăriţe din diferitele mănăstiri ale Moldovei”
„Firi aspre şi uneori nu foarte comunicative, cele două monahii surori şi‑au păstrat rânduielile ca în mănăstire, înmulţind permanent rugăciunea şi fapta bună. În fiecare săptămână plămădeau, după un adevărat ritual, prescuri pentru bisericile zonei. Făceau şi lumânări de ceară curată cum rar se întâlneau atunci şi îndrumau pe credincioşi pe calea Bisericii”.
„Au făcut misiune într‑un mod aparte, vorbindu‑le oamenilor despre Dumnezeu, despre Biserică, mănăstire, despre suflet şi despre elementarele îndatoriri ale creştinului trăitor în mijlocul lumii”.
PS Timotei şi-a încheiat intervenţia la simpozion recitând câteva versuri despre vremurile grele ale monahismului românesc, creaţii găsite printre documentele Maicii Antonia Hoidrag şi ale surorii sale Epraxia.
Simpozionul internaţional „Forme de organizare şi funcţionare a monahismului ortodox: tradiţie bimilenară şi provocări contemporane” se desfăşoară în mediul virtual, având invitaţi din mai multe părţi ale lumii. Lucrările se vor încheia miercuri.
Actele simpozionului vor fi publicate la Editura Basilica, în seria Studia Canonica.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 527, Ultimul acces: 2026-09-22 01:26:31

Timp total: 0.11s...

[]:1