Parohia Ingolstadt: Căutând comuniunea cu conaţionalii, românii Îl găsesc pe Dumnezeu

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Parohia Ingolstadt: Căutând comuniunea cu conaţionalii, românii Îl găsesc pe Dumnezeu

[2021-05-11]

de Ştefana Totorcea

Căutând comuniunea cu conaţionalii, românii din Germania Îl regăsesc pe Dumnezeu, spune Parohul din Ingolstadt. El povesteşte despre binecuvântările pe care Dumnezeu le ascunde în dificultăţile vieţii şi le transmite românilor să ţină aproape de Biserică. Un creştinism viu ne ajută să ţinem piept provocărilor actuale, spune el.
Părintele Iulian Mihai (foto sus) s-a născut cu 42 de ani în urmă la Brăila, iar din 2016 slujeşte la Parohia „Sf. Ier. Calinic de la Cernica” din Ingolstadt, un oraş situat între Nürnberg şi München.
De mic a avut înclinaţie către matematică şi ştiinţele exacte. Dar, când a trebuit să aleagă o facultate, nu a ales nici Matematica, nici Automatica, ci Teologia.
„Cred că am simţit nişte neîmpliniri în matematică şi fizică”, spune el astăzi cu referire la căutările din perioada de formare. Părinţii săi au primit foarte bine vestea şi au fost mândri de el, cu toate că nu exista tradiţia teologică în familie.
În căutarea unei terapii
Nu plănuise să ajungă preot în Germania. Dar viaţa l-a purtat într-acolo. S-a dus pentru binele copilului, după ce Dumnezeu le-a dăruit lui şi soţiei o fetiţă minunată, pe Ioana-Maria, născută fără mâna dreaptă.
„Pentru ea am făcut acest pas şi nu am regretat: în Germania s-a decantat o situaţie medicală care în România era mai precară”, povesteşte părintele. S-au stabilit în Germania pentru a avea la dispoziţie cele mai bune tratamente şi soluţii de sprijin.
Doamna preoteasă Cristina Mihai şi-a găsit foarte rapid de lucru, fiind medic. Părintele, când nu are grijă de cei doi copii şi nu este la parohie, face web design şi proiecte de IT.
Bavaria, un fel de Moldovă a Germaniei
Ioana-Maria, acum în vârstă de 12 ani, este perfect integrată la şcoala germană pe care o urmează şi a avut parte de cele mai avansate tratamente disponibile. Are acum şi un frăţior, pe Tudor Daniel, în vârstă de opt ani.
„Ioana este un copil receptiv, muncitor. Cântă la pian, face călărie, înot şi este printre cei mai buni elevi din clasă. Noi am făcut pentru ea ceea ce trebuia să facem: i-am căutat un mediu optim. Restul a făcut Dumnezeu”, spune Părintele Iulian Mihai.
În comunitatea de la şcoală şi din satul în care familia locuieşte, Ioana a fost primită cu multă căldură. „Societatea germană nu vede diferenţele la fel de uşor ca noi. Dizabilitatea ei nu este amendată nici măcar vizual”, spune tatăl ei.
„Noi am fost primiţi foarte cald, foarte deschis”, povesteşte el. Desigur, contează şi că stau în Bavaria, „un fel de Moldova a Germaniei”, adică o zonă cu oameni credincioşi.
Dizabilitatea care a schimbat „dioptria” duhovnicească a familiei
Situaţia Ioanei a deschis calea pentru a face bine altora. Părintele Iulian Mihai a înfiinţat o asociaţie care înlesneşte protezarea persoanelor cu dizabilităţi din România, mai ales copii.
„Avem deja relaţii şi putem scurta mult procedura de protezare, oferind totodată proteze mai performante”, spune parohul.
În ţară, timpul de aşteptare este atât de mare, încât copilul creşte până când proteza ajunge la el. Iar atunci deja îi trebuie alta, după alte măsuri.
Sf. Liturghie arhierească oficiată de PS Sofian Braşoveanul la Ingolstadt în 2019. Foto credit: Parohia Ingolstadt
„Dizabilitatea Ioanei s-a dovedit a fi cea mai mare binecuvântare din viaţa noastră, pentru că ne-a schimbat Dumnezeu «dioptria» duhovnicească prin ea şi pentru aceasta Îi mulţumim”, afirmă parohul din Ingolstadt.
„Cel mai adesea, noi luăm totul de-a gata, ni se pare firesc să primim viaţă şi sănătate şi altele asemenea”, adaugă el. „La noi nu a fost aşa. În schimb, am regăsit firescul în altă parte.”
Părintele explică: „Mi-e util să o am pe Ioana în fundal. Îmi oferă altă perspectivă asupra pastoraţiei, mai ales a pastoraţiei persoanelor cu deficienţe sau dizabilităţi. De când s-a născut, eu, ca preot, ca soţ, ca tată, văd altfel aceste persoane. Îi văd pe toţi ca pe copiii mei”.
Părintele a văzut cazuri de dizabilităţi în parohie, iar propria situaţie l-a ajutat să le dea speranţă oamenilor deznădăjduiţi de starea lor sau de reacţia celorlalţi la deficienţele lor.
Căutându-şi conaţionalii, românii Îl regăsesc pe Dumnezeu
Cel de al doilea hram al parohiei este „Sfântul Willibald, Episcop de Eichstätt”. Născut în anul 700 în localitatea Wessex din Anglia, acesta a fost misionar pe teritoriul Germaniei de astăzi. Unii afirmă că a fost unul dintre nepoţii Sf. Bonifatie. Este pomenit la data de 7 iulie.
În comunitate sunt muncitori sezonieri, dar şi oameni din toate categoriile sociale. Mulţi lucrează în restaurante, sau la curăţenie, dar sunt şi destui medici, printre care şi doamna preoteasă Cristina Mihai.
Foto credit: Parohia Ingolstadt
„Ne regăsim. Nu este un club social, ci o adunare liturgică, o parohie vie, chiar dacă nu foarte numeroasă”, îşi descrie părintele comunitatea. „Sunt oameni care au efectiv nevoie de un loc unde să se regăsească, iar Biserica este un factor de coeziune.”
Mulţi români vin la liturghie mânaţi de dorinţa de a vorbi româneşte. „Astfel, cei care nu se spovedeau în ţară au ajuns să se spovedească în Germania”, spune părintele paroh.
Românii vin la Ingolstadt de la diverse distanţe, dar în Germania distanţele se parcurg uşor. O familie străbate duminica 1.600 km dus-întors: câte două ore şi jumătate la dus, respectiv la întors.
La ateliere lunare, pe lângă cateheză, copiii învaţă şi lucruri artistice sau practice. În imagine, atelierul de icoane pe sticlă. Foto credit: Parohia Ingolstadt
La şcoala parohială, întreruptă, din păcate, de lungul şir de restricţii sanitare Covid-19, copiii învaţă să picteze icoane pe sticlă, încondeiază ouă, confecţionează decoraţiuni.
Un italian convertit la Ortodoxie prin căsătoria cu o româncă i-a invitat chiar să înveţe să facă pizza la restaurantul lui.
Secularizarea: Familia creştină deţine cheile
Soluţia părintelui pentru propriii copii: „În casă şi la şcoala parohială este interzisă limba germană. Numai în acest fel putem păstra limba română. Citim Ispirescu şi Creangă, dar şi Jules Verne, cumpărat din ţară”.
Copiii săi nu au telefon, iar în casă nu este televizor. „Avem în schimb pădurea, jocuri de puzzle, lego, avem desen, pian şi alte activităţi. Vârsta lor este pentru joacă, nu pentru tehnologie”, spune parohul.
Costumul naţional românesc este la mare preţ în diaspora. Foto credit: Parohia Ingolstadt
„Românii sunt mai efervescenţi. Suntem un pic mai religioşi decât societatea germană, oamenii din parohie trăiesc Ortodoxia, o fac, zic eu, autentic, fidel. Nu sunt mulţi, dar cei care sunt acolo se spovedesc şi se împărtăşesc regulat”, spune parohul.
„Încercăm să nu aşteptăm lumea să intre în biserică, ci să ducem Biserica la lume”, adaugă el.
„E vorba de secularizare, de duhul lumii. Ceea ce simt eu acolo, din păcate şi aici, este că, dacă nu reuşim să ne diversificăm pastoraţia, nepoţii noştri nu vor mai călca pragul bisericii.”
„Dacă în familie se cultivă valoarea cărţii şi învăţăturii, dacă în familie creştinismul creşte organic, nu doar de Paşti şi de Crăciun, şi este asumat la modul cel mai responsabil, e greu ca o societate profund creştină, educată şi responsabilă să devieze”, spune parohul.
Mesaj Părintelui Iulian Mihai pentru românii din ţară, la fel ca şi pentru cei din diaspora: „Este extrem de important să ţină aproape de preot şi de Biserică. Şi preotul creşte duhovniceşte atunci când oamenii se spovedesc şi se împărtăşesc regulat”, spune el.
Imagine de la hramul parohiei din 2019. Foto credit: Parohia Ingolstadt
Parohia „Sf. Ier. Calinic de la Cernica” Ingolstadt
Web: https://parohia-ingolstadt.de/biserica/
Email: contact@parohia-ingolstadt.de
Tel: 08709 674 14 18 | 0177 896 52 02
Adresa: Marienkirche, Regensburger
Str. 192, 85055 Ingolstadt
GPS 48.769507, 11.471800

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 648, Ultimul acces: 2026-09-21 17:38:40

Timp total: 0.03s...

[]:1