PS Antonie a oficiat o slujbă de pomenire pentru victimele lagărului de concentrare din Bălţi

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

PS Antonie a oficiat o slujbă de pomenire pentru victimele lagărului de concentrare din Bălţi

[2021-05-10]

de Ştefana Totorcea

Episcopul de Bălţi a oficiat sâmbătă un parastas pentru sufletele eroilor români şi ale tuturor celor decedaţi în 1944 în Lagărul de concentrare nr. 33 creat de ocupanţii sovietici la Bălţi. Zecii de mii de prizonieri au murit în lagăr sau au fost deportaţi de acolo în Siberia. Majoritatea erau români.
Comemorarea a fost organizată de Asociaţia pentru Conservarea Patrimoniului Cultural din Bălţi şi s-a bucurat de participarea domnului Octavian Ţâcu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Episcopul a vorbit despre datoria de a cunoaşte istoria adevărată a neamului, în mod special momentele dramatice precum deportările staliniste în Siberia şi Kazahstan, foametea organizată de autorităţile sovietice, care a făcut sute de mii de victime, colectivizarea forţată şi distrugerea morală a societăţii prin înlocuirea valorilor naţionale şi creştine cu surogate ideologice, în încercarea formării unui om nou, sovietic: omul fără Dumnezeu.
Vera Albu, fiica unui prizonier al lagărului, a declarat pentru TVR Moldova despre tatăl ei:
„El a fost aici în lagăr şi tare a fost chinuit. Mama o singură dată a venit la dânsul. A vândut pardesiul şi a făcut de mâncare, să-i dea să mănânce şi n-o mai ajuns mâncare la tata. Şi-au bătut joc aici de toate naţionalităţile: şi de ruşii lor, şi de ucraineni şi de toţi.”
„Aici unde ne aflăm noi este una din multiplele gropi comune, care au fost lăsate de structurile NKVD-iste pe teritoriul oraşului Bălţi. Dacă aş putea spune o cifră mai exactă, este vorba de 66-67 de gropi comune”, a spus şi Mihai Verhoveţchi, preşedintele Asociaţiei pentru Conservarea Patrimoniului Cultural din Bălţi.
Foto credit: Facebook / Episcopia de Bălţi
Lagărul de concentrare nr. 33 din Bălţi a fost unul dintre cele mai mari lagăre ale armatei sovietice şi a funcţionat între 16 iunie şi 10 octombrie 1944. A fost înfiinţat la marginea oraşului Bălţi, într-o zonă mlăştinoasă din lunca Râului Răuţ şi a devenit mormânt pentru mii de soldaţi români.
Cu o suprafaţă de 3 hectare, lagărul a primit între 20.000 şi 50.000 de prizonieri, majoritatea români, dar şi soldaţi germani, maghiari, precum şi prizonieri de alte etnii: cehi, slovaci, croaţi, sârbi, italieni. Aceştia au murit de foame, din cauza condiţiilor precare de igienă şi a lipsei de medicamente.
Alţii au fost deportaţi şi au murit în lagărele din Siberia sau din Kazahstan. Cei care au rămas, în vara anului 1944, au fost duşi în mlaştină şi puşi să sape şanţuri lungi, apoi au fost împuşcaţi şi înmormântaţi de soldaţii NKVD, agenţia sovietică ce se ocupa de poliţia politică.
În 7 mai 1992 a fost instalată o troiţă din lemn pe locul fostului lagăr de concentrare sovietic.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 559, Ultimul acces: 2026-09-21 11:23:11

Timp total: 0.05s...

[]:1