PS Varlaam le urează românilor din Balcani să-şi redescopere moştenirea identitară plătită cu sânge de strămoşi

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

PS Varlaam le urează românilor din Balcani să-şi redescopere moştenirea identitară plătită cu sânge de strămoşi

[2021-05-10]

de Ştefana Totorcea

Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a oficiat luni slujba de Te Deum şi pomenirea luptătorilor români din Balcani pentru drepturi naţionale. El le-a urat fraţilor noştri din afara graniţelor să găsească „în adâncul sufletului toată moştenirea lăsată de generaţiile care au plătit preţ de sânge pentru păstrarea acestei identităţi latine, române şi ortodoxe”.
Slujba a fost prilejuită de aniversarea a 116 ani de la iradeaua (decretul) prin care Sultanul Abdul Hamid al II-lea le recunoştea drepturile naţionale românilor (aromâni şi meglenoromâni) din Imperiul Otoman.
Episcopul vicar patriarhal a vorbit despre întreita semnificaţie a zilei de 10 Mai pentru români:
Ziua Monarhiei: 10 mai 1866 – Principele Carol I a depus jurământul ca domn al României
Ziua Independenţei: 10 mai 1877 – Domnitorul Carol I a semnat proclamarea, de către Camera Deputaţilor prin vocea lui Mihail Kogălniceanu (9 mai), a Independenţei României de sub suzeranitatea otomană
Ziua Românităţii Balcanice: 10 mai 1905 – Ziua în care românii din fostul Imperiu Otoman au fost recunoscuţi ca naţiune cu drepturi egale cu ale celorlalte naţiuni din imperiu
„Am făcut şi pomenirea tuturor celor care s-au jertfit pentru cauza românilor din Balcani, mai ales că astăzi este o zi semnificativă pentru noi, românii, care trăim sărbătoarea tradiţională Paştele Blajinilor, în care ne amintim de înaintaşii, de strămoşii noştri”, a spus Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul.
Ţara i-a sprijinit pe românii de peste graniţe
Înainte de 1905, a spus el, „luptătorii români din Balcani, dar şi autorităţile româneşti din ţară, parlamentari, ambasadori, miniştri, Biserica au făcut demersuri vreme de 40 de ani ca românii din Balcani să se bucure de drepturi minime, adică de libertatea limbii, de libertatea de a avea şcoli şi de a-şi creşte generaţiile următoare în limba maternă, dreptul sfânt de a participa la Sf. Liturghie în limba română în biserici româneşti”.
Ierarhul a amintit că toate aceste eforturi civice şi politice au fost dublate de eforturile financiare ale statului român, care a susţinut prin măsuri concrete românitatea din afara graniţelor.
„Începând din anul 1864, încă din timpul domniei lui Cuza, statul român a susţinut material comunităţile româneşti din Balcani, din Imperiul Otoman de atunci, construind o mulţime de biserici, de şcoli româneşti, şi susţinând de la bugetul de stat clerul ortodox şi învăţătorii şi profesorii care activau în aceste şcoli.”
După decretul sultanului, românii din fostul imperiu au căzut pradă violenţelor, pe fondul dorinţei unei părţi a populaţiei greceşti de a reface un Bizanţ grecizat pe ruinele Imperiului Otoman.
Astfel, sute de fruntaşi ai comunităţilor româneşti din Balcani şi-au pierdut viaţa: preoţi, profesori, învăţători, „oameni care, cu mult curaj, au afirmat identitatea lor creştină, ortodoxă şi românească”, a precizat Preasfinţitul Părinte Varlaam.
După destrămarea Imperiului Otoman şi crearea noilor state din Balcani (Albania, Bulgaria, Grecia, Regatul Sârbo-Croato-Sloven), românii au fost nevoiţi să-şi reia lupta pentru drepturi naţionale şi recunoaşterea identităţii lor.
Românitatea balcanică a ştiut mereu să renască
Însă „românitatea balcanică a cunoscut periodic momente de renaştere, de emancipare socială, culturală, lingvistică, religioasă”, a menţionat ierarhul. „Au alternat perioadele de suferinţă cu cele de mare demnitate şi glorie românească.”
„Astăzi se întrevede cu optimism o mişcare de redeşteptare, mai ales culturală, în mediile aromâne, macedo-române, megleno-române, istro-române, atât în Balcani, în România, dar şi în diaspora românităţii balcanice”, a adăugat el.
Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a declarat momentul aniversar prilej de bucurie şi de „speranţă că aceşti fraţi ai noştri din afara graniţelor ţării se vor bucura de tot mai multă libertate, că vor găsi în adâncul sufletului lor toată moştenirea neîmpuţinată şi nealterată lăsată de generaţiile care au plătit preţ de sânge pentru păstrarea acestei identităţi latine, române şi ortodoxe”.
El le-a transmis sănătate şi bucurii din Partea Părintelui Patriarh membrilor Societăţii de Cultură Macedo-Română, spunând că organizaţia cultivă „sentimente sfinte patriotice pentru fraţii noştri români de pretutindeni”.
Ierarhul le-a urat „putere, ajutor şi inspiraţie de la Dumnezeu”, ca să transmită aceste valori şi tinerilor, deoarece, în opinia sa, sunt expuşi unui proces de deznaţionalizare prin fenomenul globalizării.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 577, Ultimul acces: 2026-09-23 20:44:40

Timp total: 0.05s...

[]:1