Patriarhul despre Muzeul Satului: Tezaur şi Iconostas al spiritualităţii populare româneşti

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul despre Muzeul Satului: Tezaur şi Iconostas al spiritualităţii populare româneşti

[2021-05-10]

de Ştefana Totorcea

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a transmis un mesaj la aniversarea a 85 de ani de la înfiinţarea Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti (1936-2021) şi la vernisajul Expoziţiei Muzeul Satului şi Regalitatea, luni, 10 mai 2021.
Mesajul a fost transmis de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, delegatul părintelui patriarh la evenimentul organizat pentru a marca aniversarea.
Text integral:
Tezaur şi Iconostas al spiritualităţii populare româneşti
Satul românesc este spaţiul în care s-au format şi s-au păstrat, în timp, majoritatea valorilor spirituale, culturale, morale şi identitare ale poporului român, transmise din generaţie în generaţie. Totalitatea elementelor constitutive ale satului românesc ne vorbesc în mod tainic şi totodată vizibil despre tradiţia şi continuitatea fizică şi spirituală a poporului român.
Dintotdeauna satul românesc a avut în centrul preocupărilor sale Biserica şi viaţa spirituală. Ţăranul român, harnic, demn şi înzestrat de Dumnezeu cu o inteligenţă nativă, a fost permanent apropiat de Biserică, deoarece aceasta l-a povăţuit şi călăuzit pe calea mântuirii. Biserica rămâne, în conştiinţa satului, instituţia care a sprijinit permanent instruirea copiilor şi tinerilor în formarea lor intelectuală, a îndemnat oamenii la întrajutorare şi cu multă evlavie a cinstit memoria înaintaşilor.
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, înfiinţat în anul 1936, oferă o imagine a vieţii tradiţionale româneşti, fiind unic prin întreg ansamblul de monumente arhitecturale. Satul românesc prezentat în tematica muzeului este caracterizat printr-o arhitectură artistică a lemnului, a pietrei şi a elementelor naturale în general, arătând astfel că românul este în permanentă legătură armonioasă cu mediul înconjurător, fiind conştient de frumuseţea şi utilitatea creaţiei lui Dumnezeu, pe care o cultivă cu hărnicie şi dărnicie sau recunoştinţă.
În acest sens, unele dintre creaţiile artistice ale artei populare, de factură liturgică, reprezintă înveşnicirea spiritualităţii satului românesc, păstrător al credinţei creştine şi al tradiţiei româneşti. Din acest motiv, Lucian Blaga a fost îndreptăţit să spună că „veşnicia s-a născut la sat”, sau altă dată afirma că „a trăi la sat înseamnă a trăi în zarişte cosmică şi în conştiinţa unui destin emanat din veşnicie” [1], întrucât aici, la sat, se vede limpede legătura dintre generaţiile trecute şi viitoare.
Părintele Dumitru Stăniloae spunea că în satul românesc transparenţa activă şi transfiguratoare a lui Dumnezeu se trăieşte în modul cel mai accentuat în Liturghia duminicilor şi sărbătorilor, în care toţi se roagă pentru toţi. Drept urmare, oamenii ies din biserică într-o comuniune reîmprospătată [2]. Aşadar, fiind imagine sau icoană a comunităţilor rurale româneşti, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” reprezintă spiritualitatea liturgică şi creativitatea artistică a satului românesc.
Astfel, Muzeul Satului din Bucureşti, numit „satul din inima Capitalei”, are în expoziţia lui permanentă patru biserici: biserica din satul Dragomireşti, judeţul Maramureş, construită în 1722, devenită în timp edificiu simbol pentru Muzeul Naţional al Satului din Bucureşti; biserica din satul Răpciuni, judeţul Neamţ, construită în 1773; biserica din satul Timişeni, judeţul Gorj, construită înainte de anul 1773 şi biserica din satul Turea, judeţul Cluj, construită în secolul al XVIII-lea. Pe lângă aceste biserici, muzeul prezintă în expoziţia permanentă o impresionantă colecţie de cruci din piatră sau lemn, reprezentând troiţe, cruci de mormânt, sau cruci de hotar.
În ultimii ani au existat numeroase proiecte comune realizate prin buna colaborare dintre Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Capitală şi Patriarhia Română. Dată fiind îndelungata tradiţie a conlucrării dintre comunitatea satului românesc şi Biserică, era firesc ca şi în zilele noastre această cooperare să se dezvolte şi la nivel instituţional între Muzeul Naţional al Satului şi Biserica Ortodoxă Română, pentru ca astfel să poată fi adusă o mărturie comună în faţa societăţii actuale despre valorile permanente cultivate de poporul român de-a lungul secolelor: credinţă statornică, convieţuire paşnică şi ospitalitate sau dărnicie. La 29 octombrie 2005, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist, Muzeul Naţional al Satului din Bucureşti l-a primit ca ocrotitor spiritual pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. La 23 octombrie 2016, cu binecuvântarea noastră, a fost resfinţită biserica din satul Turea, iar începând cu anul 2018, aici este săvârşită Sfânta Liturghie cu ocazia marilor sărbători, adunând împreună în rugăciune angajaţi ai muzeului, pelerini şi vizitatori, oferind astfel o mărturie vie despre importanţa slujirii liturgice în viaţa satului românesc.
Din dorinţa de a sublinia importanţa spirituală, culturală şi patrimonială pe care satul o are în viaţa poporului român şi de a atrage atenţia asupra necesităţii ocrotirii şi conservării tradiţiilor româneşti autentice, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2019 ca Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari). În contextul acestui an omagial, Patriarhia Română, în colaborare cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Capitală, dar şi cu alte muzee etnografice din ţară, a realizat prin Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române (Agenţia de ştiri Basilica, Radio Trinitas, Trinitas TV şi Ziarul Lumina) programe, emisiuni, filme documentare şi materiale publicistice pentru promovarea artei populare româneşti, a tradiţiilor şi obiceiurilor străbune, precum şi evocarea marilor personalităţi care s-au remarcat în domeniul etnografiei. Tot în acest context au fost organizate colocvii şi simpozioane, precum şi întâlniri şi expoziţii de artă populară sau de fotografie.
De asemenea, Televiziunea Trinitas a Patriarhiei Române, în cooperare sau cu sprijinul Muzeului Satului, a realizat mai multe proiecte, precum: emisiunea Magazin folcloric; rubrica Elemente de port popular, în care au fost prezentate particularităţi ale costumelor populare din diferite zone ale ţării; lansarea DVD-ului Elemente de port popular în care au fost prezentate costume populare româneşti din 33 de zone etno-folclorice ale României; organizarea evenimentelor spectacol Gala Magazin folcloric la Muzeul Naţional al Satului, la Palatul Naţional al Copiilor şi la Biserica Sfântul Anton – Curtea Veche din Bucureşti, realizarea unui film documentar despre Muzeul Naţional al Satului ş.a.
Totodată, Patriarhia Română, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, organizează Concursul Naţional Icoana ortodoxă – lumina credinţei. Acest parteneriat a debutat cu cea de-a VIII-a ediţie a concursului, în anul 2019. În cadrul acestei colaborări, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, au fost organizate expoziţii cu lucrările câştigătoare din concurs şi conferinţe despre icoane.
Amintim şi faptul că Muzeul Naţional al Satului a promovat organizarea unor expoziţii temporare cu obiecte de artă populară, având tematică religioasă (icoane pe lemn şi pe sticlă, cruci, peceţi de prescuri) aflate în patrimoniul muzeului, găzduirea unor expoziţii de artă religioasă contemporană, dar şi organizarea unor cursuri de pregătire a tinerilor în deprinderea meşteşugului iconografic în cadrul taberei de creaţie Vara pe uliţă.
Prin efortul comun al Patriarhiei Române şi al Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, tradiţia şi spiritualitatea satului, arta populară românească, frumuseţea portului popular şi a folclorului în general au fost prezentate opiniei publice, reamintind poporului român necesitatea conservării valorilor primite de la înaintaşii noştri şi importanţa transmiterii lor nealterate către generaţiile viitoare.
La aniversarea a 85 de ani de existenţă a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” se împlinesc 155 de întronizarea domnitorului Carol I (1866) şi 140 de ani de la încoronarea acestuia ca Rege al României (1881), precum şi 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I al României. În acest context, amintim sprijinul acordat pentru organizarea Muzeului Naţional al Satului Românesc de Fundaţia Culturală Regală Principele Carol, înfiinţată de Regele Carol al II-lea în anul 1921. De fapt, această fundaţie avea drept scop organizarea şi îmbunătăţirea vieţii în comunităţile rurale. Ca director al Fundaţiei Culturale Regale Principele Carol, Dimitrie Gusti avea să modernizeze fundamental activitatea acesteia. Ulterior, vechiul său ideal de a înfiinţa un Muzeu Naţional al Satului Românesc a fost înfăptuit în ziua de 10 mai 1936, la numai două luni de la începerea lucrărilor, aceasta datorită Fundaţiei Culturale Regale Principele Carol şi cu sprijinul Institutului Social Român. Menţionăm şi faptul că Muzeul Naţional al Satului se află situat în apropierea Palatului regal Elisabeta din Bucureşti.
Astăzi, 10 mai 2021, la împlinirea a 85 de ani de la înfiinţarea Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” omagiem vocaţia, misiunea şi activitatea bogată a acestui muzeu pe care îl considerăm Tezaur şi Iconostas al spiritualităţii populare româneşti. Într-o lume tot mai secularizată, care înlocuieşte valorile spirituale eterne cu proiecte materialiste efemere, suntem chemaţi să cunoaştem şi să cultivăm valorile permanente ale culturii, identităţii şi spiritualităţii româneşti.
Aducem un omagiu pios de recunoştinţă memoriei fondatorului acestui muzeu, Dimitrie Gusti, precum şi tuturor celor care au sprijinit înfiinţarea lui şi au contribuit la menţinerea şi îmbogăţirea sa.
De asemenea, o felicităm pe Doamna conf. univ. dr. Paulina Popoiu, Directorul Muzeului, precum şi pe toţi ostenitorii acestui valoros şi venerabil Muzeu Naţional al Satului şi, deci, al Sufletului românesc.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
N O T E
[1] Lucian Blaga, Elogiul satului românesc: Discursul de recepţie în Academia Română publicat în volumul Izvoade, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2011, p. 18.
[2] Pr. Dumitru Stăniloae, Opere Complete, Vol. IX, Reflecţii despre spiritualitatea poporului român, Ed. Basilica, Bucureşti, 2018, p. 166.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 547, Ultimul acces: 2026-09-23 00:15:33

Timp total: 0.03s...

[]:1