Sf. Efrem, fiu al Învierii. Sărbătoarea lui ne cheamă la întărirea credinţei, a spus PS Timotei la Mănăstirea Radu-Vodă[2021-05-05]de Sorin Ioniţe„Calendarul Bisericii este plin de fii ai Învierii, de cei care L-au mărturisit şi iubit pe Domnul Cel înviat din morţi, de oameni care au înţeles că, după această viaţă trecătoare, cei care cred în Mântuitorul Iisus Hristos ‹vor trăi chiar dacă vor muri›, adică vor trăi veşnic”, a spus PS Timotei Prahoveanul miercuri, la Mănăstirea Radu-Vodă, incluzându-l în această categorie pe Sfântul serbat în data de 5 mai. PS Timotei l-a numit pe Sf. Efrem cel Nou „fiu al Învierii şi mărturisitor prin cuvânt şi faptă al unei iubiri care nu este din lumea aceasta”. Mai departe, ierarhul a expus contextul în care a fost martirizat Sf. Efrem. Mănăstirea în care era de la vârsta de 14 ani a fost atacată de otomani. Sf. Efrem nu era acolo, deoarece se retrăsese într-o peşteră din zonă pentru rugăciune. Toţi călugării au fost decapitaţi, iar el a rămas să-i îngroape. După aproximativ un an însă, venea rândul său să fie ucis de turci. În ziua de 14 septembrie 1425, când Sfântul împlinea 41 de ani, a fost luat rob. Timp de opt luni şi jumătate a fost supus la chinuri groaznice chiar în curtea mănăstirii sale pentru a se lepăda de credinţa creştină. „A înţeles atunci că va trebui să-şi poarte crucea până la capăt, el care fusese născut tocmai într-o zi a Înălţării Sfintei Cruci”, a spus PS Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. „Barbarii l-au umilit, l-au ţinut în lanţuri. De multe ori l-au agăţat de un copac, nu i-au oferit hrană zile la rând. Dar încercarea lor de a-l converti la credinţa musulmană nu a avut rezultat”. „În cele din urmă, în ziua de 5 mai 1425 l-au trimis la Cel pe care tânărul monah Efrem Îl mărturisea şi Îl iubea cu adevărat. După chinuri deosebit de grele, după pironirea cu multe piroane de fier în diferite locuri ale trupului său, inclusiv în cap, i-au străpuns pântecele cu o bucată de lemn care ardea, provocându-i chinuri cumplite şi vărsarea sângelui. Dar acesta a rămas până la urmă neînfricat”. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu ”Să întărească credinţa noastră şovăielnică! „Sărbătoarea Sfântului Efrem cel Nou ne cheamă pe toţi la întărirea credinţei, ne cheamă să vedem dincolo de alianţe, dincolo de prietenii, dincolo de nădejdi pe care ni le putem pune în unii sau alţii de cele mai multe ori rămânând fără răspuns. El a arătat că cea mai sigură prietenie şi cea mai fidelă slujire trebuie să fie adresată sau închinată Mântuitorului Hristos”, a mai spus PS Timotei Prahoveanul în predica sa. „Sfântul Efrem îi învaţă pe toţi cei aflaţi în grele persecuţii, oriunde s-ar afla ei în lume, că nimic nu se compară cu iubirea Mântuitorului faţă de noi şi cu iubirea noastră faţă de El, cu prietenia pe care ne-o arată sfinţii, dar şi cu nădejdea pe care noi trebuie să ne-o punem în ei”. „Ne rugăm Sfântului Efrem să mijlocească înaintea Celui pe Care L-a slujit şi pe Care L-a mărturisit cu o tărie asemenea pietrei şi diamantului, să întărească credinţa noastră şovăielnică, să ne arate biruitori asupra întunericului şi a încercărilor şi să ne dea bucurie din bucuria celor care L-au văzut şi-L simt mereu pe Mântuitorul Iisus Hristos cel înviat din morţi”. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu Mănăstirea Radu-Vodă păstrează, din data de 3 mai 2015, prin Înalta binecuvântare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, un fragment din Sfintele Moaşte ale Mucenicului Efrem cel Nou. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 510, Ultimul acces: 2026-09-22 08:13:08
|
Timp total: 0.03s...
[]:1