Nord-bucovinenii din regiunea Cernăuţi i-au comemorat pe oştenii lui Ştefan în Codrii Cosminului - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Nord-bucovinenii din regiunea Cernăuţi i-au comemorat pe oştenii lui Ştefan în Codrii Cosminului

[2021-05-04]
de Ştefana Totorcea

Nord-bucovinenii din regiunea Cernăuţi s-au adunat luni în Codrii Cosminului pentru a-i comemora pe oştenii lui Ştefan cel Mare.
Slujba a fost oficiată la „Stejarul lui Ştefan” de Părintele Ioan Gorda, Protopop de Hliboca, şi de parohul din Hruşăuţi, Dumitru Tocari. Au cântat Corul „Dragoş Vodă” şi corurile bisericeşti din Hruşăuţi şi Voloca.
Comemorarea din Codrii Cosminului în a doua zi de Paşti a devenit o tradiţie încă din anii 1990, când nord-bucovinenii şi-au recăpătat libertatea de a-şi afirma identitatea românească.
„Nu cred că mai este undeva pe lume vreun popor creştin care să se închine cu atâta evlavie şi dragoste la un arbore în pădure”, observă editorialista Maria Toacă pe site-ul Agenţiei de ştiri din Cernăuţi BucPress.
„Până la 1990 nu aveam alt loc de închinare în faţa Sfântului Ştefan cel Mare decât în codru, la Stejar, acolo înălţând nestingheriţi cântări evlavioase.”
Foto credit: Facebook / Ziarul „Zorile Bucovinei”
Ea scrie că au fost patru astfel de stejari seculari, din care a rămas doar unul „datorită curajoşilor români care au stat de pază să nu cadă pradă securii puterii de ocupaţie sovietică”.
„Nu mai sunt întregi hotarele apărate de Ştefan Vodă, dar sunt veşnice ctitoriile sale cereşti – credinţa, limba, dorul de libertate, focul în candela de la Putna”, scrie nord-bucovineana.
În ultimii ani, în zonă au fost înălţate câteva biserici cu hramul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare: la Buda-Mahala, Ropcea, Crasna.
Codrul i-a ajutat pe români să învingă
În Codrii Cosminului, oastea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare l-a învins, în 27 octombrie 1497, pe regele polon Ioan Albert. Arcaşii lui Ştefan au atras oastea invadatoare în capcană, apoi au prăvălit peste ea arborii tăiaţi atât cât să mai stea puţin în picioare.
Legenda spune că sfântul voievod i-a pus pe prizonierii polonezi să are locul şi să-l însămânţeze cu ghindă, pentru a completa arborii lipsă – o mărturie despre responsabilitatea domnitorului faţă de natura dăruită de Dumnezeu.
Codrii Cosminului sunt situaţi între comunele Valea Cosminului şi Voloca pe Derelui, raionul Adâncata (Hliboca), regiunea Cernăuţi, Ucraina.
Stejarul Sfântului Ştefan cel Mare se găseşte în pădure, la aproximativ un kilometru distanţă de şoseaua care străbate localitatea Valea Cosminului.
Foto credit: Facebook / Ziarul „Zorile Bucovinei”
Alături de el este o cruce pe care scrie: „Nu este a mea şi nici a voastră, dar este a nepoţilor şi strănepoţilor noştri” (afirmaţia pe care domnitorul o face despre Moldova în piesa „Apus de soare” de Barbu Ştefănescu Delavrancea).

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 531, Ultimul acces: 2026-09-23 11:37:23