PF Daniel: Paştele este Hristos Însuşi, prefigurat în mielul pascal. Împărtăşirea cu El, arvună a vieţii veşnice

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

PF Daniel: Paştele este Hristos Însuşi, prefigurat în mielul pascal. Împărtăşirea cu El, arvună a vieţii veşnice

[2021-04-29]

de Ştefana Totorcea

Paştile Legii celei noi se concretizează în Însăşi Persoana Mântuitorului, care ne trece la viaţa veşnică, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în Sfânta şi Marea Joi. El a mai explicat în ce fel Cina cea de Taină dezvăluie taina Crucii şi Învierii lui Hristos: prin ea le-a arătat ucenicilor iubirea Sa jertfelnică pentru întreaga umanitate.
În joia dinaintea Răstignirii, Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii ca iertare de păcate şi arvună a vieţii veşnice, dar şi ca împlinire în Persoana Sa a celor prefigurate în Vechiul Testament.
„Mielul pascal, care era jertfit la Paştele iudaic, Îl preînchipuia pe El, Mielul Care Se va jertfi pe Cruce prin răstignire la Paştele iudeilor”, a afirmat patriarhul. Astfel, „tot Vechiul Testament a fost o pregătire şi o călăuză spre Hristos.”
Domnul „a instituit Paştile cele noi” printr-o ceremonie de binecuvântare care se obişnuia la evrei (se binecuvântau pâinea şi paharul de vin) şi căreia El i-a dat un conţinut nou:
„Mântuitorul Iisus Hristos identifică pâinea cu Trupul Său şi vinul cu Sângele Său. Şi zice: «Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu, care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor». Şi, luând paharul, zice: «Beţi dintru acesta toţi, Că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor». Deci se instituie prin acest nou Paşte Paştile Legii celei noi, ale Noului Legământ, ale Noului Testament.”
„Paştele este Hristos Însuşi, care era preînchipuit, sau prefigurat în mielul Paştelui iudaic. Această Sfântă Taină a cinei mistice, sau a Euharistiei, care înseamnă mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru toată existenţa, pentru viaţă şi pentru ajutor, dar şi arvună a vieţii veşnice, această lucrare se săvârşeşte în mod deosebit în Sfânta şi Marea Joi”, a afirmat Patriarhul Daniel.
Sf. Euharistie, centrul vieţii spirituale a Bisericii
Sfânta Euharistie, instituită în Sfânta şi Marea Joi de Hristos, este centrul vieţii spirituale a Bisericii pentru că Însuşi Domnul este prezent în ea, a explicat Patriarhul României.
În rugăciunile de la Sfânta Liturghie se spune că „El Se aduce şi El aduce darurile înaintea Tatălui împreună cu Biserica. El Se aduce pe Sine ca jertfă, fiind şi jertfitor, şi ne antrenează pe noi în lucrarea Lui sfântă de iubire smerită şi milostivă, care este Sf. Euharistie”, a subliniat Preafericirea Sa.
Sf. Ev. Ioan, spre deosebire de ceilalţi trei evanghelişti sinoptici, arată în Evanghelia sa înţelesul adânc al Sf. Euharistii: „Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne în Mine şi Eu rămân în El şi-l voi învia în Ziua de Apoi şi îi voi da viaţă veşnică.”
Aceasta înseamnă că Sf. Împărtăşanie este mai mult decât iertarea păcatelor despre care vorbesc ceilalţi trei evanghelişti. „Ea este arvuna vieţii veşnice”, a explicat patriarhul.
„Aici vedem că, deşi noi ne împărtăşim cu ceva, cu Trupul şi Sângele Domnului, ne unim cu Cineva, adică ne unim cu persoana Domnului nostru Iisus Hristos, Care este izvorul vieţii veşnice”, a menţionat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
„Pentru că Sf. Ioan precizează cuvintele Mântuitorului: «Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu rămâne în Mine şi Eu în el». Se trece de la ceva, adică Trupul şi Sângele, la Persoana Cuiva, la Persoana lui Hristos. Cu alte cuvinte, când ne împărtăşim cu Hristos, primim Viaţa Lui, arvuna vieţii veşnice.”
„Deci iată cum Sf. Euharistie este Însuşi Hristos Domnul, El este Paştele nostru. Cuvântul Paşte înseamnă trecere. Trecerea în vechime era prin Marea Roşie, de la robie la libertate. Acum însă trecerea este de la moarte la viaţă şi de pe pământ la cer”, a adăugat părintele patriarh.
„Pastile acum nu se mai referă la o experienţă istorică a unui popor care era în robie, ci acum se referă la umanitatea întreagă, şi anume că prin Hristos se dă arvuna Învierii. De aceea, proclamarea Învierii Domnului se face în afara bisericii, fiindcă toţi oamenii vor învia, şi cei care au crezut în Hristos şi cei care nu au crezut. Toţi vor învia”, a precizat părintele patriarh.
„Învierea este darul exclusiv al lui Dumnezeu pentru toţi oamenii. Dar fericirea după învierea de obşte şi Judecata de Apoi depinde de credinţa şi libertatea şi faptele fiecărui om. Deci viaţa este dar al lui Dumnezeu, dar fericirea veşnică sau nefericirea veşnică depind de libertatea noastră de a răspunde sau a nu răspunde iubirii lui Dumnezeu.”

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 604, Ultimul acces: 2026-09-23 00:14:30

Timp total: 0.03s...

[]:1