A 23-a candelă pentru unitatea neamului românesc arde la Mănăstirea Hlincea - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri
Ştiri de azi
Ştiri Actuale
Arhiva Ştiri 2026
Arhiva Ştiri 2025
Arhiva Ştiri 2024
Arhiva Ştiri 2023
Arhiva Ştiri 2022
Arhiva Ştiri 2021
Arhiva Ştiri 2020
Arhiva Ştiri 2019
Arhiva Ştiri 2018
Arhiva Ştiri 2017
Arhiva Ştiri 2016
Arhiva Ştiri 2015
Arhiva Ştiri 2014
Arhiva Ştiri 2013
Arhiva Ştiri 2012
Arhiva Ştiri 2011
Arhiva Ştiri 2010
Arhiva Ştiri 2009
Arhiva Ştiri 2008
Arhiva Ştiri 2007
Arhiva Ştiri 2006
Arhiva Ştiri 2005
Top Toate Ştirile
Top Ştiri Actuale
Ştiri necitite
Sugeraţi Ştiri
eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

A 23-a candelă pentru unitatea neamului românesc arde la Mănăstirea Hlincea

[2021-04-24]
de Sorin Ioniţe

„Candelele unităţii naţionale” reprezintă o tradiţie menită să-i atragă atenţia lui Dumnezeu la durerea dezbinării românilor, spune Episcopul Antonie de Bălţi. Pe altarele unde slujeşte pentru prima dată, ierarhul lasă câte o astfel de candelă-simbol care să ardă mereu pentru unitatea românilor.
Gestul a fost repetat pentru a 23-a oară vineri, de Sfântul Gheorghe, la Mănăstirea Hlincea din apropiere de Iaşi (comuna Ciurea).
Episcopul de Bălţi a slujit la Hlincea cu părintele stareţ Protos. Metodie Oprică şi cu Pr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie din Iaşi.
PS Antonie la Mănăstirea Hlincea. Foto credit: Episcopia de Bălţi
La final, PS Antonie a înmânat părintelui stareţ candela care va arde pentru unitatea neamului românesc la Mănăstirea Hlincea.
Protos. Metodie a mulţumit şi a promis că obştea mănăstirii va avea grijă de candela-simbol.
Citeşte Povestea candelelor pe care le lasă Episcopul de Bălţi pe unde slujeşte: Bunul Dumnezeu va face o minune pentru români
Mănăstirea Hlincea este situată în satul Hlincea din comuna Ciurea, judeţul Iaşi. Ea datează de la sfârşitul secolului al XVI-lea, fiind ctitorie a domniţei Maria, fiica lui Petru Şchiopul, domnitorul Moldovei (1574-1579 şi 1582-1591) şi a soţului ei, spătarul de origine greacă Zottu Tzigara.
Mănăstirea Hlincea a fost închisă ca urmare a Decretului 410/1959. Biserica mănăstirii a devenit biserică parohială a satului. Schitul Hlincea a fost redeschis în anul 1990, după căderea regimului comunist, fiind aduşi călugări de la Mănăstirea Horaiţa, în frunte cu părintele Metodie Oprică, care a fost numit stareţ.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 565, Ultimul acces: 2026-09-23 23:26:51