Patriarhul privind la Sf. Gheorghe ca „icoană a credinţei, curajului şi bărbăţiei”: Ne învaţă să iubim Biserica nu doar în vremuri bune

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul privind la Sf. Gheorghe ca „icoană a credinţei, curajului şi bărbăţiei”: Ne învaţă să iubim Biserica nu doar în vremuri bune

[2021-04-23]

de Sorin Ioniţe

A fost zi de hram vineri, 23 aprilie 2021, la Reşedinţa Patriarhală. Ocrotitorul Paraclisului istoric „Sf. M. Mc. Gheorghe” a fost serbat liturgic, în prezenţa Patriarhului Daniel.
La finalul slujbei oficiate de Arhim. Paisie Teodorescu, vicar patriarhal, PF Daniel a prezentat viaţa şi suferinţele prin care a trecut Sfântul Gheorghe pe care l-a descris drept „o icoană a credinţei puternice, a curajului, a bărbăţiei şi a luptei de păstrare a credinţei”.
©Ziarul Lumina
Părintele Patriarh a spus că Sfântul Gheorghe, ofiţer superior în garda împăratului Diocleţian, era la o întrunire în care se făceau planuri de persecutare a creştinilor când a mărturisit înaintea împăratului şi a celor prezenţi că este creştin şi că nu poate sluji în armată decât ca ostaş al lui Hristos.
Foarte mirat, surprins de curajul şi de îndrăzneala ofiţerului său, împăratul a încercat să-l abată de la credinţa sa promiţându-i funcţii, averi, onoruri. Dar Sfântul Gheorghe a rămas neînduplecat, ferm în credinţa sa în Iisus Hristos, a adăugat Preafericirea Sa descriind prin ce a trecut mai departe marele mucenic:
„Atunci împăratul a poruncit să fie arestat şi supus multor torturi. A fost bătut cu vine de bou, încălţat cu încălţăminte care avea cuie şi atunci când mergea îi intrau cuiele în talpă, a fost aruncat într-o groapă cu var, i s-a pus o piatră mare pe piept”.
„A trecut prin multe suferinţe şi din toate a ieşit biruitor prin harul şi ajutorul lui Hristos. Soldaţii care îl torturau au văzut că în el este o putere deosebită care îl ajută să treacă prin toate chinurile şi unii dintre ei au devenit creştini. La fel şi împărăteasa Alexandra, soţia lui Diocleţian”, a adăugat Patriarhul.
În cele din urmă, în data de 23 aprilie 303, împăratul a poruncit ca Gheorghe să fie decapitat împreună cu împărăteasa şi cu cei care au crezut în Hristos.
©Ziarul Lumina
„Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este un sfânt ocrotitor, ajutător al celor care luptă, dar şi al săracilor şi al bolnavilor. El este, totodată, şi un om al suferinţelor, care îi ajută pe cei care suferă”.
„El ne învaţă să iubim Biserica lui Hristos şi să mărturisim credinţa nu doar în vremuri bune, ci şi în vremuri de încercare, de prigoană şi suferinţă”, a spus la finalul predicii Patriarhul Daniel.
Un sfânt foarte popular
„Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a devenit icoană a credinţei puternice, a curajului, a bărbăţiei, a luptei pentru a păstra credinţa în Iisus Hristos. El este ocrotitorul celor care sunt luptători duhovniceşte, dar şi al soldaţilor creştini. De aceea, a devenit foarte popular atât în rândul conducătorilor militari, cât şi în evlavia poporului”, a subliniat Părintele Patriarh vineri, 23 aprilie.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a enumerat în predica sa dovezi ale cinstirii uriaşe de care se bucură Sfântul Gheorghe în lumea creştină şi mai ales în România.
12 state (sau regiuni) îl au ca ocrotitor: Anglia, Etiopia, Georgia, Grecia, Lituania, Malta, Moldova, Muntenegru, Palestina, Portugalia, Rusia şi Serbia.
1 milion de români şi românce îi poartă numele sau derivate.
Sfântul Domnitor Ştefan cel Mare purta icoana Sf. Gheorghe pe drapelul de luptă.
Ştampila sau sigiliul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei poartă chipul Sf. Gheorghe.
Sf. Gheorghe este astăzi ocrotitorul trupelor sau armatei terestre a României.
Oraşe româneşti care îi poartă numele: Sfântul Gheorghe, Sângeorz şi Giurgiu.
Al treilea braţ al Dunării se numeşte Sfântul Gheorghe.
Este ocrotitor spiritual a numeroase biserici, între care Mănăstirea Voroneţ şi Paraclisul istoric din Reşedinţa Patriarhală.
Paraclisul Reşedinţei Patriarhale
A fost construit deodată cu Catedrala Patriarhală, între anii 1656 şi 1658, de către Constantin Şerban Basarab, Domnitorul Ţării Româneşti. În timp, a primit 4 hramuri.
Avea iniţial hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. Domnitorul Gheorghe Duca a dus la bun sfârşit lucrările şi de aceea hramul principal este „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă”. Pictura paraclisului s‑a făcut în anul 1723, în timpul domnitorului Nicolae Mavrocordat şi al Mitropolitului Daniil al Ţării Româneşti, care i‑a oferit al treilea hram, „Sfântul Proroc Daniel”.
Paraclisul istoric al Reşedinţei Patriarhale. ©Ziarul Lumina
Mai târziu, Paraclisul istoric al Reşedinţei Patriarhale a primit şi hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, deoarece, a explicat Patriarhul Daniel, „aici, la Reşedinţa Patriarhală, s‑a transferat Mănăstirea «Sfânta Cuvioasă Parascheva» de la Schitul Maicilor”.
Vezi mai multe despre istoricul acestui paraclis în Ziarul Lumina, într-un articol semnat de Arhim. Paisie Teodorescu.
Slujba de hram s-a încheiat cu un parastas pentru ctitorii şi binefăcătorii Paraclisului istoric al Reşedinţei Patriarhale trecuţi la Domnul. ©Ziarul Lumina
În Reşedinţa Patriarhală se mai află un paraclis închinat Sfântului Ierarh Grigorie Luminătorul, Arhiepiscopul Armeniei celei Mari.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 1783, Ultimul acces: 2026-09-21 00:22:23

Timp total: 0.04s...

[]:1