© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
135 de ani de la naşterea pictorului bisericesc Nicolae Tonitza[2021-04-13]de Gheorghe AnghelSe împlinesc 135 de ani de la naşterea pictorului român Nicolae Tonitza. Este mai puţin cunoscut faptul că marele artist a obţinut prin concurs, în 1912, certificatul de „pictor bisericesc”. De asemenea, a pictat numeroase biserici şi capele morturare pe teritoriul României. Mănăstirea Durău Interiorul Mănăstirii Durău a fost pictat, în perioada 1935 – 1937, de Nicolae Tonitza împreună cu o parte din studenţii săi, printre care şi Corneliu Baba. Tehnica abordată de Nicolae Tonitza a fost unică la vremea respectivă. „Tehnica encaustică pe care avea să o aplice Tonitza la Durău era o tehnică unică în România şi foarte puţin se folosise în lume. În toamna anului 1935, echipa a zugrăvit pereţii cu ceară fierbinte şi a lăsat lucrarea să se odihnească toată iarna. În primăvara anului următor, au trecut la pictura propriu-zisă. De aici această transparenţă, pentru că în spatele picturii este ceară. Acest lucru a fost permis şi de climă, care la noi este răcoroasă, fiind totodată şi o garanţie că ceara nu se va topi”. Pictura semnată de Tonitza a umanizat foarte mult personajele biblice şi le-a conferit câteva aspecte din specificul popular românesc. În scena Naşterii Domnului, păstorii au fost zugrăviţi în costume populare specifice zonei Moldovei. Foto credit: Maria Burla/Mănăstirea Durău Biserica „Sf. Gheorghe” din Constanţa Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe” din Constanţa este singura biserică din Dobrogea unde a pictat Nicolae Tonitza. Însă, din cauza unor probleme cu autorităţile locale, marele artist român nu a finalizat pictura lăcaşului de cult. „În momentul părăsirii şantierului, actele consemneaza că Tonitza mai avea de executat, după contract, doua portrete de ctitori la intrare, frontonul de sub cafas şi unele retuşuri“, declara pentru Adevărul teologul Ionuţ Druche. Nicolae Tonitza a pictat şi: Palatul Mitropoliei din Iaşi (1906), bisericile din Poieni – Vaslui (1911), Scorţeni – Bacău (1912), Grozeşti – Bacău (1912), Capela familiei Moruzi din Iaşi (1913), biserica din Netezeşti – Ilfov (1914). Nicolae Tonitza S-a născut în data de 13 aprilie 1886, în Bârlad. În 1902 se înscrie la Şcoala naţională de Belle-Arte din Iaşi, dar nu va finaliza studiile, deoarece a participat, în ultimul an, la o grevă a studenţilor. În 1903 pictează biserica din satul Grozeşti. În 1908 este admis la Academia Regală Bavareză de Arte Frumoase, actualmente Academia de Arte Frumoase München, însă nu îşi va încheia studiile în Germania. În anul 1909 călătoreşte în Italia şi în Franţa, unde rămâne pentru doi ani la Paris. În 1911 se reîntoarce în ţară, mai întâi la Bârlad şi mai târziu la Iaşi. În 1912 finalizează cursurile Şcolii naţionale de Belle-Arte şi obţine prin concurs certificatul de „pictor bisericesc”. Se căsătoreşte în 1913; din motive economice renunţă la pictură câţiva ani şi lucrează ca redactor la ziarul Iaşul. Mobilizat şi trimis pe front, cade prizonier în luptele de la Turtucaia, de unde va fi trimis în lagărul de prizonieri din Kirjali, Bulgaria. În 1933 ocupă catedra de pictură la Academia de Belle-Arte din Iaşi, rămasă vacantă în urma decesului lui Ştefan Dimitrescu, iar în 1937 devine rector al Academiei. În 1939 se îmbolnăveşte grav şi la 26 februarie 1940 se stinge din viaţă. Este înmormântat în Capitală. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 745, Ultimul acces: 2026-09-22 08:18:40
|
Timp total: 0.04s...
[1]:1
