Mănăstirea Pătrăuţi a fost redeschisă după 200 ani

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

Mănăstirea Pătrăuţi a fost redeschisă după 200 ani

[2021-04-05]

de Gheorghe Anghel

Mănăstirea Pătrăuţi a fost redeschisă după mai bine de două secole. În Duminica Sfintei Cruci, Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul a prezentat-o pe noua stareţă a aşezământului monahal şi a oficiat Sfânta Liturghie.
Ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare în 1487, Mănăstirea Pătrăuţi a fost desfiinţată de Imperiul Austriac la începutul secolului al XIX-lea. Hotărârea reînfiinţării aşezământului monahal a fost adoptată de Permanenţa Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor la finalul lunii trecute.
În Duminica Sfintei Cruci, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor a hirotesit-o stavroforă pe monahia Alexandra Bădrăgan, noua stareţă a aşezământului de la Pătrăuţi, şi a prezidat liturghia duminicală.
Semnificaţia Duminicii Sfintei Cruci
În omilia sa, ierarhul a evidenţiat semnificaţia Duminicii a treia din Postul Mare.
„Este o interiorizare a Crucii, o pecetluire cu semnul Sfintei Cruci a tuturor gândurilor, a tuturor cuvintelor, a tuturor faptelor, a întregii noastre fiinţe. Aşa cum punem pistornicul, pecetea, pe pâinea pe care noi o aducem la biserică şi este prescură şi nu mai este pâine obişnuită, ci este pâine destinată a fi sfinţită, tot aşa trebuie să punem pecetea Sfintei Cruci pe toate ale noastre.”
În continuare, Preasfinţia Sa a vorbit despre iubirea de sine şi despre legătura cu Sfânta Cruce.
„Cine naşte iubirea de sine? Patimile noastre, poftele noastre, plăcerile noastre. Şi de aceea iubirea de sine şi lupta cu patimile au legătură cu Sfânta Cruce. (…) Făcând semnul Sfintei Cruci, noi vrem să punem stop patimii, plăcerii. Când dăm o milostenie cuiva, tot este o formă de a pune cruce patimii iubirii de bani şi iubirii de avere”.
Aşezământul monahal de la Pătrăuţi
Biserica mănăstirii din Pătrăuţi a fost ctitorită în anul 1487 de către Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Hramul este „Înălţarea Sfintei Cruci”, aşa cum se arată în pisanie:
„Io Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a început să zidească acest hram în numele Cinstitei Cruci, în anul 6995 (1487), luna iunie 13”.
În 1774–1775, nord‑estul Moldovei este ocupat de austrieci. Conform documentelor vremii, în anul 1776 obştea mănăstirii era formată din 35 de maici.
În 19 iunie 1783, împăratul Iosif al II‑lea a emis Ordonanţa Imperială prin care a dispus desfiinţarea majorităţii locaşurilor monahale din Bucovina; aceasta a fost pusă în aplicare în 1785.
Dar Mănăstirea Pătrăuţi nu a fost desfiinţată complet în 1785. Ea şi‑a continuat activitatea având un statut special: nu era o „statornică” ci „vremelnică”, adică urma să funcţioneze doar pe durata vieţii călugăriţelor aflate în mănăstire la data decretului de desfiinţare a mănăstirilor şi schiturilor din Bucovina.
Viaţa monahală a decăzut rapid în noile condiţii ale regimului austriac: dacă în anul 1785 Mănăstirea Pătrăuţi avea o obşte formată din 25 de vieţuitoare, în doar şase ani, în anul 1791, obştea era doar de opt monahii, iar în 1798 de şase.
Ultima menţiune despre o călugăriţă din Mănăstirea Pătrăuţi datează din anul 1814.
În cele din urmă, autorităţile habsburgice au desfiinţat mănăstirea, prefăcând‑o în biserică parohială.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 652, Ultimul acces: 2026-07-27 00:06:03

Timp total: 0.05s...

[]:1