44 ani de la moartea Patriarhului Justinian. Care au fost ultimele sale cuvinte?

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

44 ani de la moartea Patriarhului Justinian. Care au fost ultimele sale cuvinte?

[2021-03-26]

de Gheorghe Anghel

Acum 44 ani, în data de 26 martie 1977, a trecut la cele veşnice Patriarhul Justinian, la vârsta de 76 de ani, după o lungă perioadă de spitalizare.
Aflat în maşina fiului său, medicul Ovidiu Marina, Patriarhul Justinian privea cu durere urmările cutremurului din 4 martie 1977, care afectase şi numeroase biserici şi care făcuse victime inclusiv printre preoţi, studenţi şi seminarişti.
În faţa acestui peisaj dezolant, gândul lui a zburat către lăcaşurile de cult, iar ultimele sale cuvinte au fost: „Dar ce s-o fi întâmplat cu bisericile mele?”, după care şi-a dat ultima suflare.
Abia în ziua de 29 martie trupul neînsufleţit a fost adus în catedrală, înmormântarea având loc pe 31 martie în prezenţa a mii de credincioşi.
A fost depus într-un mormânt în zidul interior al Mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti.
Apărător al Ortodoxiei
Al treilea Patriarh al României a avut o activitate importantă în apărarea şi afirmarea ortodoxiei româneşti în vremuri grele.
Anul 2017 a fost declarat Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al Apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română.
Ioan Marina s-a născut la 22 februarie 1901, în satul Suieşti, din judelul Vâlcea, în familia unor agricultori, buni creştini, de la care a moştenit educaţia creştină şi calităţile de bun administrator.
Preoţia mea – mărturisea el – a fost visul sfânt al mamei mele şi primii paşi pe drumul înţelegerii slujirii lui Dumnezeu printre oameni i-am făcut sub călăuzirea ei curată şi evlavioasă. Am avut privilegiul să respir în casa părinţilor mei duhul unui creştinism autentic, întemeiat pe faptele iubirii lui Dumnezeu şi aproapele. Mireasma acestui duh din căminul copilăriei mele, moştenit de la bunicii, moşii şi strămoşii mei, vrednici slujitori ai Bisericii şi ai ţării, pomeniţi întotdeauna la mari praznice de credincioasa mea mamă, cu evocări despre trecutul lor religios şi patriotic, nu s-a dezlipit de mine niciodată (Almanah Bisericesc 2001)
Preotul şi învăţătorul Ioan Marina
În perioada 1915 – 1923 a studiat la Seminarul teologic Sfântul Nicolae din Râmnicu Vâlcea, apoi a urmat cursurile la Facultatăţii de Teologie din Bucureşti, devenind licenţiat în teologie în anul 1929.
În perioada 1923 – 1926 a fost învăţător la sat, în judeţul Vâlcea; în 1924 s-a căsătorit cu Lucreţia Popescu şi a devenit preot în satul Băbeni. În 1932 este numit director al Seminarului pe care îl absolvise.
La vârsta de 34 ani a suferit pierderea soţiei în data de 18 noiembrie 1935, urmând să crească singur cei doi copii ai săi: Silvia şi Ovidiu. La 25 august 1939 preotul Ioan Marina a fost mutat de la direcţia seminarului la conducerea tipografiei eparhiale.
Preasfinţitul Justinian Vasluianul
La propunerea Mitropolitului Irineu Mihălcescu, Sfântul Sinod, în şedinţa din 30 iulie 1945, a aprobat alegerea preotului Ioan Marina în cel de-al doilea post de arhiereu-vicar, nou înfiinţat, la Mitropolia Moldovei, şi i-a acordat rangul ierarhic de Arhiereu, cu titulatura de Vasluianul.
Mitopolitul Justinian
În data de 16 august 1947, mitropolitul Irineu Mihălcescu, fiind înaintat în vârstă şi bolnav, s-a retras din scaun. Arhiereul-vicar Justinian Vasluianul a fost numit de Patriarhul Nicodim locţiitor al scaunului mitopolitan, până la alegerea titularului.
Întrunit la Bucureşti, în ziua de 19 noiembrie 1947, sub preşedinţia Mitropolitului Nicolae Bălan al Ardealului, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales ca Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei pe arhiereul Justinian Marina.
În cei trei ani cât a păstorit la Iaşi ca arhiereu-vicar şi apoi mitropolit al Moldovei, PS Justinian a depus eforturi imense pentru refacerea Eparhiei, crunt lovită de război şi pârjolită de secetă.
Patriarhul Justinian Marina
La data de 27 februarie 1948, Patriarhul Nicodim Munteanu a trecut la cele veşnice, în vârstă de 83 de ani.
Colegiul Electoral Bisericesc, întrunit în capitala ţării, la 24 mai 1948, a ales arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Ungrovlahiei şi patriarh al României pe mitropolitul Moldovei Justinian Marina.
Acesta „s-a arătat vrednic prin statornicia sa în dreapta credinţă, prin lucrarea fără preget în slujirile sale de până acum, printr-o muncă rodnică în folosul poporului şi al Bisericii, printr-o blândeţe părintească îndeajuns de cunoscută, dând întru îndeplinirea tuturor însărcinărilor şi vredniciilor la care a fost chemat dovezi de neclintită ascultare faţă de Sfântul Sinod şi de supunere faţă de legile ţării” (din Gramata Sinodală de instalare).
În 29 de ani de patriarhat au avut loc o seamă de evenimente care au crescut prestigiul Ortodoxiei româneşti în lumea creştină şi l-au făcut pe Patriarhul Justinian o figură reprezentativă a întregii Ortodoxii:
Canonizarea primilor Sfinţi Români (1955) şi generalizarea cultului sfinţilor ale căror moaşte se găsesc în ţara noastră;
Înfiinţarea unor aşezăminte sociale pentru clericii bătrâni şi bolnavi;
Reorganizarea învăţământului teologic ortodox (1948);
Revenirea a 37 de preoţi şi protopopi greco-catolici, în cadrul Bisericii Ortodoxe Române (1 octombrie 1948);
Întreţinerea legăturilor cu Bisericile Ortodoxe surori şi cu alte Biserici creştine;
Iniţierea unor relaţii cu Bisericile Vechi Orientale, prin vizite reciproce;
Reintrarea Bisericii Ortodoxă Române în Consiliul Mondial al Bisericilor (1961);
Activitate tipografică importantă: Biblia Sinodală (1968 şi 1975) multe cărţi de cult, lucrări, periodice, traduceri.
Locaşe de cult: s-au construit din temelie 302 biserici şi au fost reparate sau restaurate alte 2345 biserici.
Patriarhul Justinian a fost ţinut la domiciliu forţat, la schitul Dragoslavele, timp de 6 luni, atunci când a protestat împotriva Decretului 410 din 19 noiembrie 1959, care prevedea că puteau fi primite în monahism doar persoanele care au împlinit vârsta de 55 de ani, bărbaţii, şi de 50 de ani femeile, şi în baza căruia, au fost scoşi din mănăstiri aproximativ 5.000 de monahi şi monahii.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 677, Ultimul acces: 2026-09-22 06:37:53

Timp total: 0.03s...

[]:1