Cardinalul Grech: Ar fi o sinucidere dacă după pandemie ne întoarcem la pastoraţia de dinainte

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Cardinalul Grech: Ar fi o sinucidere dacă după pandemie ne întoarcem la pastoraţia de dinainte

[2020-11-04]

Mons. Mario Grech
„Va fi o sinucidere dacă, după pandemie, ne vom întoarce la aceleaşi modele pastorale pe care le-am practicat până acum.” Noul secretar al Sinodului Episcopilor, maltezul Mario Grech, Cardinal la consistoriul din 28 noiembrie, denunţă faptul că în timpul lockdown-ului, când Liturghiile cu prezenţă fizică erau suspendate din motive sanitare, „s-a evidenţiat un anumit clericalism, şi pe calea reţelelor sociale”, ca şi cum lipsa temporară a liturgiei şi a Sacramentelor ar putea compromite „fidelitatea discipolului faţă de Isus”, şi indică, în schimb, două piste de urmat pentru viitorul apropiat: metoda „sinodalităţii”, concept care nu poate fi interpretat fără o „fraternitate” conectată, şi necesitatea de a restitui familiei, domus ecclesiae, „o dimensiune sacră şi cultuală”.

„În timpul pandemiei s-a evidenţiat un anumit clericalism, şi pe calea reţelelor sociale. Am asistat la un grad de exhibiţionism şi pietism care are iz mai mult de magie decât de exprimare de credinţă matură”, afirmă Cardinalul desemnat într-un interviu apărut în fascicolul 4087 al La Civiltŕ Cattolica. „Atâtea iniţiative pastorale în această perioadă au fost centrate în jurul figurii preotului singur” şi „în situaţia care împiedica să se celebreze Sacramentele nu am perceput că existau alte moduri prin care am putut trăi experienţa lui Dumnezeu”. Însă „fidelitatea discipolului faţă de Isus”, explică prelatul maltez, „nu poate să fie compromisă de lipsa temporară a liturgiei şi a Sacramentelor”. Fostul Episcop de Gozo explică: „Este curios că mulţi s-au plâns de faptul de a nu putea primi împărtăşania şi a celebra înmormântările în biserică, dar că nu tot atâţia s-au preocupat cum să se reconcilieze cu Dumnezeu şi cu aproapele, cum să asculte şi să celebreze Cuvântul lui Dumnezeu şi cum să trăiască slujirea. După aceea, cu privire la Cuvânt, trebuie să dorim ca această criză, ale cărei efecte ne vor însoţi îndelung, să poată fi un moment oportun pentru noi, ca Biserică, pentru a readuce Evanghelia în centrul vieţii noastre şi al slujirii noastre. Mulţi sunt încă «analfabeţi ai Evangheliei».”
Secretarul Sinodului pune o întrebare pe firul provocării: „Acei medici şi infirmieri care îşi riscau viaţa pentru a rămâne aproape de bolnavi nu au transformat secţiile spitaliceşti în alte «Catedrale»?” Biserica „apare prea clericală, iar slujirea este controlată de clerici” şi „chiar laicii adesea se lasă condiţionaţi de o schemă de clericalism puternic”, denunţă Cardinalul Grech, conform căruia „trebuie să ne preocupăm când în afara contextului euharistic sau cultual unul se simte rătăcit pentru că nu cunoaşte alte moduri de a se conecta cu misterul. Aceasta nu numai că arată că există un anumit analfabetism spiritual, ci este o dovadă a nepotrivirii actualei practici pastorale. Cu multă probabilitate în trecutul recent activitatea noastră pastorală a încercat să iniţieze la Sacramente şi nu să iniţieze – prin intermediul Sacramentelor – la viaţa creştină”. Mons. Mario Grech nu nuanţează tonul de alarmă: „Va fi o sinucidere dacă, după pandemie, ne vom întoarce la aceleaşi modele pastorale pe care le-am practicat până acum”. Pentru aceasta, „trebuie să reflectăm pentru a ne interoga cu privire la bogăţia slujirilor laicale în Biserică, să înţelegem dacă şi cum s-au exprimat”.
L-a intervievat pe Mario Grech directorul La Civiltŕ Cattolica, pr. Antonio Spadaro, însoţit extraordinar, în acest caz, de Simone Sereni, secretar de direcţiune şi redacţie al bilunarului iezuiţilor. O secţiune a interviului este dedicată familiei „mica Biserică familială”: acesta este şi motivul pentru care, se citeşte în introducere interviului, conversaţia a fost realizată împreună de un preot şi de un laic care este soţ şi tată. „Aşadar, pornind de la pandemie se poate spune că locuinţa a redevenit Biserică, şi în sens liturgic?” „Mie mi s-a părut foarte clar”, răspunde Cardinalul desemnat. „Şi cel care, în timpul acestei perioade în care familia nu a avut oportunitatea de a participa la Euharistie, nu a profitat de ocazie pentru a ajuta familiile să dezvolte propriul lor potenţial, a pierdut o ocazie de aur”. Biserica mare comunitate „este constituită din mici Biserici care se reunesc în case. Dacă Biserica familială dispare, Biserica nu poate să subziste. Dacă nu există Biserică familială, Biserica nu are viitor!”
Clericalismul reapare şi în acest context: este vorba de „una din pervertirile vieţii prezbiterale şi a Bisericii, deşi Conciliul Vatican II a recuperat noţiunea de familie ca «Biserică familială» şi a dezvoltat învăţătura despre preoţia comună”, explică Mario Grech. „Nu familia este subsidiară a Bisericii, ci Biserica trebuie să fie subsidiară a familiei. Întrucât familia este structură fundamentală şi permanentă a Bisericii, ei, domus ecclesiae, trebuie să i se restituie o dimensiune sacră şi cultuală”.
Prelatul maltez a fost numit la 2 octombrie 2019 de Papa Francisc pro-secretar general al Sinodului Episcopilor, şi pentru aceasta a participat la Sinodul pentru Amazonia. La 16 septembrie i-a succedat Cardinalului Lorenzo Baldisseri ca secretar cu titlu deplin. Şi în interviul la La Civiltŕ Cattolica scoate în evidenţă o legătură: „Cred că sinodalitatea şi fraternitatea sunt doi termeni care se cheamă unul pe altul”, afirmă el. „O caracteristică esenţială a procesului sinodal în Biserică este dialogul fratern. În discursul său la începutul Sinodului despre tineri, Papa Francisc a spus: «Sinodul trebuie să fie un exerciţiu de dialog înainte de toate între cei care participă la el». Şi primul rod al acestui dialog este ca fiecare să se deschidă la noutate, să modifice propria opinie, să se bucure pentru ceea ce a ascultat de la alţii. În afară de asta, la începutul Adunării speciale a Sinodului pentru regiunea pan-amazoniană, Sfântul Părinte a făcut o referinţă la «mistica fraternităţii» şi a subliniat importanţa unei atmosfere fraterne între părinţii sinodali, «păstrând fraternitatea care trebuie să existe aici înăuntru». Această cultură de «dialog fratern» ar ajuta toate adunările – politice, economice, ştiinţifice – să se transforme în locuri de întâlnire şi nu de ciocnire. Într-o perioadă ca a noastră, în care asistăm la o excesivă revendicare de suveranitate a statelor şi la o întoarcere la diviziunea între clase, subiecţii sociali ar putea reevalua această abordare «sinodală», care ar facilita un drum de apropiere şi o viziune cooperatoare”. (material Vatican Insider tradus de pr. Mihai Pătraşcu pentru InfoSapientia.ro)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 649, Ultimul acces: 2026-09-23 00:03:49

Timp total: 0.03s...

[]:1