Omagierea satului românesc şi evocarea patriarhilor cărturari – Sinteza activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2019

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Omagierea satului românesc şi evocarea patriarhilor cărturari – Sinteza activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2019

[2020-02-12]

de Iulian Dumitraşcu

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat în deschiderea şedinţei anuale a Consiliului Naţional Bisericesc din 11 februarie 2020 raportul-sinteză care reflectă activităţile din Biserica Ortodoxă Română în anul 2019.
Omagierea satului românesc şi evocarea patriarhilor cărturari – Sinteza activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2019
Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2019, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari), respectiv Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic.
I. ACTIVITATEA PASTORAL–LITURGICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ
Printre evenimentele importante din viaţa Bisericii Ortodoxe Române în anul 2019, din punct de vedere pastoral-liturgic, evocăm:
Sfinţirea Marelui Mir de către Patriarhul României împreună cu ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (Catedrala Patriarhală, joi, 25 aprilie 2019);
Sfinţirea primului lăcaş de cult ortodox românesc din Africa de Sud, pentru comunitatea română din Johannesburg, săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, delegatul Patriarhului României, cu prilejul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României (30 noiembrie 2019);
Organizarea manifestărilor prilejuite de proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe – Ismail (duminică, 27 octombrie). Cu prilejul acestui eveniment, Mitropolia Chişinăului şi a întregii Moldove a oferit Patriarhiei Române un fragment din moaştele Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe – Ismail;
Sărbătorirea a 160 de ani de la Unirea Principatelor Ţara Românească şi Moldova, în 24 ianuarie 2019, la Catedrala Patriarhală, la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi la Palatul Patriarhiei. Cu acest prilej, s-a desfăşurat şi Sesiunea de comunicări ştiinţifice intitulată: „Unirea Principatelor Române, bază a Statului Român modern”, organizată de către Patriarhia Română şi Academia Română, cu participarea Preşedintelui României, Dl Klaus Werner Iohannis;
Participarea Patriarhului României la deschiderea Întâlnirii Internaţionale a Tinerilor Ortodocşi (Craiova, 5-8 septembrie 2019). Evenimentul a reunit peste 4.000 de tineri din ţară şi din străinătate. Tema întâlnirii a fost: „Cu toţii suntem un Potir! Credinţă, nădejde şi dragoste!”;
Cu prilejul repatrierii sicriului cu osemintele Reginei Elena, Patriarhul României a adus un omagiu la catafalcul depus în Sala Regilor a Palatului Elisabeta din Bucureş Cu acest prilej, a rostit o rugăciune, a semnat în Cartea de Condoleanţe şi a adresat un cuvânt de mângâiere membrilor Familiei Regale (vineri, 18 octombrie 2019);
Evidenţa numerică a activităţilor sacramental-liturgice, în anul 2019, cuprinde: 6.149 Sfinte Liturghii; 2.306 Sfinte Taine, dintre care 630 hirotonii de preoţi şi diaconi pentru parohii şi mănăstiri; 234 sfinţiri de biserici noi şi 232 resfinţiri de biserici restaurate; 3.714 ierurgii şi slujiri misionare; 125 sfinţiri şi inaugurări de aşezăminte eclesiale noi şi 53 resfinţiri de aşezăminte eclesiale restaurate sau reparate; 7.838 vizite pastorale în parohii/filii, mănăstiri/schituri, şcoli teologice, aşezăminte sociale şi medicale; 491 prezidări conferinţe preoţeşti pastoral-misionare şi administrative; 52 prezidări de sinaxe monahale eparhiale şi mitropolitane; 527 vizite canonice efectuate de Patriarhul României şi de ceilalţi membri ai Sfântului Sinod, precum şi schimburi de vizite frăţeşti şi pelerinaje cu sfinte moaşte efectuate de ierarhi în alte eparhii; 628 participări şi susţineri de comunicări la conferinţe, simpozioane, seminarii (în ţară – 541 şi în străinătate – 87); 17.093 primiri oficiale şi audienţe acordate, precum şi 1.679 zile activitate de teren desfăşurată de episcopii-vicari şi arhiereii-vicari.
Dintre hotărârile adoptate de Sfântul Sinod în sprijinul activităţii pastoral-liturgice, amintim:
aprobarea textelor slujbelor Sfântului Mucenic Dasie (20 noiembrie), Sfântului Mucenic Hermes (31 decembrie), Sfinţilor Mucenici Ermil şi Stratonic (13 ianuarie), Sfântului Sfinţit Mucenic Efrem, episcopul Tomisului (7 martie), Sfântului Sfinţit Mucenic Irineu, episcop de Sirmium (6 aprilie), Sfinţilor Mucenici Maxim, Cvintilian şi Dadas din Ozovia (28 aprilie), Sfinţilor Mucenici Nicandru şi Marcian (8 iunie), Sfântului Mucenic Lup (23 august), Sfinţilor Mucenici Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul şi Venust (21 august);
aprobarea textelor slujbei şi Acatistului Sfântului Mucenic Montanus preotul şi soţia sa, Maxima (26 martie); aprobarea completării textului slujbei Sfintei Mare Muceniţe Chiriachi (7 iulie); aprobarea textului Acatistului Sfântului Cuvios Teoctist (3 septembrie).
În plan administrativ au fost organizate: 5 şedinţe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul cărora au fost discutate, adoptate şi comunicate 81 hotărâri cu privire la problemele examinate. În acest sens, la Cancelaria Sfântului Sinod au fost pregătite 44 referate de Sinod şi, în acelaşi context, s-a urmărit modul de redactare a celorlalte 37 referate de Sinod întocmite de către unele sectoare ale Administraţiei Patriarhale.
În 16 decembrie 2019, a fost aprobată varianta consolidată a Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, care cuprinde modificările şi completările aprobate de Sfântul Sinod în perioada 2008-2019, şi transmisă, spre recunoaştere, la Secretariatul de Stat pentru Culte.
De asemenea, au fost aprobate: Regulamentul Organismelor Centrale ale Bisericii Ortodoxe Române şi Regulamentul Administrării Bunurilor Bisericeşti. În acelaşi an, a fost actualizat Statutul de organizare şi funcţionare a Asociaţiei Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR).
Prin activitatea Cabinetului Patriarhal, au fost organizate 46 şedinţe de lucru ale Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi 6 şedinţe de lucru comune ale Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, precum şi redactarea proceselor-verbale ale acestor şedinţe.
II. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ
A. Activităţi internaţionale:
Principalele activităţi ale Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, raportate prin Sectorul relaţii bisericeşti şi interreligioase, au fost:
primirea, la Palatul Patriarhiei, a Sanctităţii Sale Papa Francisc, care a vizitat România, în perioada 31 mai – 2 iunie 2019, la invitaţia Preşedintelui României, a autorităţilor Statului şi a Bisericii romano-catolice din România. După întâlnirea de la Palatul Patriarhiei, Patriarhul României l-a primit pe Papa Francisc la Catedrala Naţională, în prezenţa a peste 3.000 de reprezentanţi ai societăţii româneşti invitaţi de Patriarhia Română (vineri, 31 mai 2019);
participări ale unor reprezentanţi ai Patriarhiei Române la conferinţe şi simpozioane ştiinţifice şi întâlniri bilaterale intercreştine: întrunirea Comisiei pentru Misiune şi Evanghelizare a Consiliului Mondial al Bisericilor, Helsinki, 8-13 martie 2019; întrunirea Comisiei mixte de Dialog teologic între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelică din Germania, Mănăstirea Sfânta Cruce, Caraiman, 29 iulie – 1 august 2019; simpozionul intercreştin internaţional de spiritualitate ortodoxă, Bose, Italia, 4-6 septembrie 2019; întâlnirea internaţională de Rugăciune pentru Pace, organizată de Comunitatea Sant’Egidio, Madrid, 15-17 septembrie 2019; întrunirea pregătitoarea a Comisiei de Dialog teologic ortodox – luteran, Tirana, Albania, 24 septembrie – 1 octombrie 2019;
participări ale unor ierarhi şi profesori de teologie la evenimente organizate de Biserici Ortodoxe surori: conferinţa despre ecologie, Istanbul, 31 mai – 4 iunie 2019; manifestările anuale dedicate Sfântului Apostol Pavel (Veria, Grecia, 26-29 iunie 2019);
Grija pentru românii ortodocşi din afara graniţelor României a continuat şi s-a dezvoltat şi în anul 2019, în prezent fiind active 14 eparhii, cu 1.337 parohii şi filii, deservite de 1.185 clerici. De remarcat este numărul mare de copii născuţi în afara României. În cadrul acestor parohii şi comunităţi ortodoxe româneşti, au fost oficiate, în cursul anului 2019, un număr de 25.248 botezuri, 4.883 cununii şi 2.883 înmormântări.
B. Activităţi educaţionale:
În plan Teologic-educaţional, în anul 2019, menţionăm organizarea următoarelor evenimente cu caracter naţional şi internaţional:
Simpozionul Internaţional al Bibliştilor din Europa de Est şi de Vest;
Simpozionul Naţional de Teologie Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării şi promovării fiinţei naţionale şi a credinţei ortodoxe;
Concursul Naţional de Folclor Tradiţie şi spiritualitate în satul românesc;
Concursul Naţional Catehetic Hristos: sufletul satului meu;
Concursul Naţional Icoana ortodoxă – lumina credinţei, ediţia a VIII-a;
Congresul Naţional Catehetic Hristos împărtăşit copiilor, ediţia a XII-a;
Festivalul-Concurs Naţional de Muzică Bisericească Lăudaţi pe Domnul!, ediţia a XII-a;
Conferinţa Jertfa tinerilor din decembrie 1989 – redescoperire a demnităţii neamului.
În anul şcolar 2019-2020, predau disciplina Religie 6.251 profesori, dintre care 4.430 titulari, 151 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de Religie şi 1.670 suplinitori; 1.264 sunt clerici, 4.869 laici cu studii teologice şi 118 laici şi cu alte studii. Dintre profesorii de Religie, 745 sunt debutanţi, 1.259 au obţinut definitivarea în învăţământ, 1.346 gradul didactic II, 2.704 gradul didactic I, iar 197 au doctoratul în teologie. În inspectoratele şcolare judeţene, şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 inspectori de specialitate, dintre care 40 cu studii teologice şi 2 cu alte studii.
În cadrul Patriarhiei Române, funcţionează 29 seminarii teologice, 7 licee teologice ortodoxe şi un liceu tehnologic, având şi clase de teologie. În anul şcolar 2018-2019, au fost şcolarizaţi 4.142 elevi la nivel liceal; iar dintre cei 1.012 elevi în clasa a XII-a, 827 au obţinut diplomă de bacalaureat. În unităţile de învăţământ teologic preuniversitar au fost şcolarizaţi 119 elevi din afara graniţelor ţării, 92 provenind din Republica Moldova, 19 din Ucraina, 4 din Serbia, 2 din Elveţia şi 2 din Italia. În anul şcolar 2018-2019, au fost înscrişi în clasa a IX-a 1.117 elevi, iar pentru anul şcolar 2019-2020 au fost solicitate 1.349 locuri.
În şcolile teologice preuniversitare îşi desfăşoară activitatea didactică 1.082 profesori; dintre aceştia, 680 sunt titulari, 402 sunt suplinitori, iar 93 dintre profesori sunt doctori în teologie. În anul şcolar 2018-2019, fondurile alocate acestor şcoli au fost în valoare totală de 1.096.312 lei, dintre care 621.312 lei au fost investiţi de centrele eparhiale.
În cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează 11 facultăţi de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Timişoara, Galaţi, Baia Mare şi Reşiţa).
În anul universitar 2018-2019, au fost şcolarizaţi 4.477 studenţi. În anul 2019, au absolvit 986 studenţi, iar în anul universitar 2019-2020 s-au înscris 1.255 studenţi. În cadrul specializării Teologie Pastorală au fost şcolarizaţi 3.195 studenţi, iar 664 absolvenţi au obţinut Diplomă de licenţă. În anul universitar 2018-2019, numărul masteranzilor a fost de 1.941, dintre care 842 absolvenţi, iar în anul universitar 2019-2020, s-au înscris 1.052. Studiile de Doctorat se organizează în opt centre universitare, fiind înscrişi în prezent 537 doctoranzi, dintre care 179 în anul universitar 2019-2020 (anul I). În anul universitar 2018-2019, 76 doctoranzi au obţinut titlul de Doctor în Teologie.
În anul universitar 2018-2019, 363 cadre didactice au activat în cadrul învăţământului teologic superior, dintre care 70 profesori, 95 conferenţiari, 151 lectori şi 47 asistenţi.
Totodată, în anul universitar 2018-2019, s-au înscris la studii în diferite instituţii de învăţământ teologic din străinătate 32 români. În prezent, sunt înscrişi la facultăţile teologice din cadrul Patriarhiei Române 74 cetăţeni străini (printre care şi etnici români, 48 fiind din Republica Moldova), atât la studii universitare, cât şi post-universitare.
În anul 2019, a continuat derularea Programului Naţional Catehetic Hristos împărtăşit copiilor, prin organizarea la nivelul eparhiilor a 1.163 centre catehetice şi prin specializarea de formatori. De asemenea, a continuat desfăşurarea Proiectului educaţional Alege Şcoala!, conform celor trei contracte de finanţare, semnate în anul 2018, pentru etapele a V-a, a VI-a şi a VII-a ale proiectului. Acestea sunt finanţate de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Capital Uman, Apelul de proiecte nr. 4, Şcoală pentru Toţi, Axa prioritară 6 Educaţie şi competenţe, pentru o perioadă de trei ani (20 aprilie 2018 – 19 aprilie 2021) şi au o valoare totală de 24.928.126,84 lei (aproximativ 5.360.000 euro).
C. Activităţi culturale şi misionare:
În contextul Anului omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) şi Anul comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti, Sectorul Cultură şi Patrimoniu Religios a participat la diferite manifestări culturale, congrese şi simpozioane, organizate de Academia Română, muzee, biblioteci şi alte instituţii culturale şi bisericeşti, prezentând mesaje, comunicări şi conferinţe. Au fost realizate trei filme documentare: „Patriarhul Nicodim Munteanu”, „Patriarhul Iustin Moisescu” şi „Decretul 410/1959. Istoria răstignirii monahismului românesc”.
Comisia de Pictură Bisericească, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte, a organizat Conferinţa Naţională Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bisericească, cu tema Satul românesc, izvor de artă creştină, tradiţie şi continuitate etnică. De asemenea, la finalul a două sesiuni de examene pentru pictori, sculptori şi restauratori bisericeşti, au fost autorizaţi 11 noi pictori bisericeşti, 4 sculptori bisericeşti şi 1 pictor restaurator icoane.
În anul 2019, Radio TRINITAS a lansat Emisiunea „Satul românesc – istorie şi actualitate” care a oferit o prezentare a trecutului şi prezentului a 40 de sate din toată ţara. Radio TRINITAS a încheiat 20 de parteneriate media cu muzee şi alte instituţii culturale şi sociale din ţară. Cel mai important eveniment cultural al anului 2019, Festivalul Internaţional „George Enescu”, a fost amplu mediatizat în programele Radio TRINITAS, care a fost partener media al evenimentului.
Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a difuzat, în cadrul Jurnalului TRINITAS, peste 3.400 ştiri, din care aproximativ 1.800 au fost dedicate Anului omagial şi comemorativ 2019. În plan cultural-religios, emisiunea Europa Christiana a primit premiul Robert Schuman, ca recunoaştere a promovării rădăcinilor creştine ale Europei. De asemenea, pentru prima dată în istoria de 61 de ani a Festivalului Internaţional „George Enescu”, o altă televiziune decât cea publică a asigurat transmisia concertelor din cadrul acestui eveniment de talie internaţională. În acest sens, Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a avut calitatea de broadcaster oficial.
În cadrul şedinţei solemne a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din ziua de 16 decembrie 2019, dedicată împlinirii a 30 de ani de la căderea regimului comunist, a fost lansat volumul „Mărturii şi evocări din lagăre şi închisori. 30 de ani de la căderea comunismului în România marcaţi prin interviuri cu 30 de deţinuţi politici din perioada comunistă”.
În anul 2019, cele trei publicaţii periodice ale Centrului de Presă BASILICA (cotidianul Ziarul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică şi revista de informaţie bisericească Vestitorul Ortodoxiei) şi-au continuat activitatea de misiune mediatică a Bisericii în societate. Cu aprobarea Sfântului Sinod, începând din 30 septembrie 2019, Ziarul Lumina apare într-o ediţie naţională unitară de 16 pagini. Cele patru ediţii regionale (Moldova, Transilvania, Oltenia, Banat) au fost unificate cu ediţia naţională, astfel încât cititorii din toate regiunile ţării primesc selecţii de ştiri, reportaje, interviuri şi articole de reflecţie spirituală şi social-culturală din întreg cuprinsul Patriarhiei Române. Cu un tiraj lunar mediu difuzat de 22.300 exemplare, Ziarul Lumina, în prezent singurul cotidian creştin ortodox din lume, se situează pe locul trei între cotidianele naţionale din România.
Agenţia de ştiri Basilica a acordat o atenţie mai mare calităţii şi relevanţei articolelor de pe site, fiind publicate aproximativ 4.000 articole în limba română. Conţinutul în limba engleză, care favorizează corecta informare a publicului internaţional, s-a concretizat într-un total de 800 ştiri naţionale şi internaţionale. A fost dublat numărul de galerii foto pe site – aproape 140 articole în imagini şi fotoreportaje realizate de basilica.ro.
Biroul de Presă şi Relaţii Publice a informat opinia publică prin mass-media asupra activităţii Patriarhiei Române, a comunicat punctele de vedere oficiale şi a formulat clarificări atunci când se impuneau. Se constată că, dincolo de mijloacele de comunicare, oricât de moderne, conţinutul mesajului pastoral al Bisericii trebuie să fie permanent unul spiritual şi edificator, evitând o atitudine politică partinică şi cultivând rolul Bisericii de factor al păcii sociale.
Pentru Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (Edituri şi Tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2019 se prezintă astfel: au fost tipărite 290 titluri de carte, dintre care 97 titluri inedite, publicate de cele trei Edituri ale Patriarhiei Române (Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Editura BASILICA şi Editura TRINITAS) şi anume: 61 titluri de Carte teologică, 23 titluri de Carte de cult, 10 titluri de Carte patristică, 3 titluri de Carte pentru copii şi tineret) şi 26 numere noi din revistele centrale bisericeşti. În total, cele două Tipografii ale Patriarhiei Române (Tipografia Cărţilor Bisericeşti şi Imprimeria Pharos) au tipărit, împreună, 451.617 exemplare carte broşată sau legată (305.182 ex. carte şi 146.435 ex. reviste). De asemenea, au mai fost tipărite: 68.125 ex. de Biblii (în diferite formate) şi 60.720 ex. Noul Testament cu Psalmii; 147.055 ex. broşuri, cataloage, ghiduri şi pliante; 304.071 ex. cărţi de rugăciuni, acatiste şi prohoade; 89.000 ex. pastorale; 11.090 ex. felicitări; 739.781 ex. calendare (tip foi, agendă, de birou, de perete cu spiră, cu însemnări), 375.380 ex. icoane (de diverse dimensiuni), Ziarul Lumina, Lumina de Duminică, cu suplimentele Lumina Pelerinului, Lumina educaţiei, Lumina Literară şi Artistică şi Lumina cărţilor, precum şi 274.875 ex. lucrări primite din exterior.
În anul 2019, la Atelierele Institutului Biblic au fost realizate foarte multe obiecte de cult şi veşminte liturgice, dintre care menţionăm în mod deosebit 2 racle mari din argint: una pentru cinstitele moaşte ale Sfintei Muceniţe Filofteia, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, şi alta pentru părticele din moaştele Sfântului Daniil de la Mănăstirea Turnu, Arhiepiscopia Râmnicului, precum şi 3 chivote mari din argint pentru: Mănăstirea Cudalbi, Galaţi; Mănăstirea Ghighiu, Prahova; Parohia Boteanu Ienii, Bucureşti.
În cursul anului 2019, Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române a organizat pelerinaje în ţară şi în afara graniţelor ţării (Israel, Iordania, Egipt, Turcia, Grecia, Muntele Athos, Cipru, Macedonia de Nord, Italia, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Ţările Nordice, Tările Baltice, Belgia), la care au participat un număr de 45.350 pelerini (553 pelerinaje interne şi 482 pelerinaje externe).
În mod deosebit, SC Basilica Travel SRL a dezvoltat proiectul care vizează realizarea unui Centru educaţional pentru preşcolari cu program prelungit, numit Grădiniţa Patriarhiei Române „Buna-Vestire” din Bucureşti.
Sectorul Monumente şi Construcţii Bisericeşti al Patriarhiei Române a desfăşurat ample lucrări pentru finalizarea Catedralei Naţionale: structura de rezistenţă a Catedralei (lucrări finalizate în procent de 100%), structura de rezistenţă a subsolurilor adiacente vest (lucrări finalizate în procent de 90%), structura de rezistenţă a subsolurilor adiacente nord, sud şi est (lucrări finalizate în procent de 80%), finalizarea şi montajul celor 27 uşi din bronz pentru intrările de la parter, montajul învelitorii din tablă de cupru auriu (lucrări finalizate în procent de 80%), execuţia şi montajul ancadramentelor din piatră la uşi şi ferestre (lucrări finalizate în procent de 100%) şi la turle (lucrări finalizate în procent de 30%), execuţia şi montajul picturii în tehnica mozaic din Altarul Catedralei (lucrări în derulare), montarea vitraliului la fereastra mare de pe faţada de vest (lucrare finalizată în procent de 100%), pregătiri pentru execuţia de tencuieli interioare şi exterioare.
În anul 2019, Palatul Patriarhiei (Centrul de Conferinţe) a găzduit peste 200 evenimente şi a înregistrat peste 50.000 vizitatori, turişti şi pelerini din peste 40 de ţări.
Sectorul Stavropighii Patriarhale şi Centre Sociale, prin echipa de întreţinere ARCADA, a continuat lucrările de renovare şi modernizare la Centrul Cultural – Misionar „Familia” din oraşul Pantelimon. În anul 2019, Centrul Social Pastoral „Sfânta Maria” – Techirghiol a iniţiat demersuri spre a construi o clădire nouă pentru cazare şi tratament.
Centrul Social-Cultural „Miron Patriarhul” – Dragoslavele a desfăşurat lucrări de modernizare la Vila 2, iar la Centrul Social – Pastoral „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” – Călimăneşti au fost achiziţionate şi montate un generator electric şi un sistem de încălzire centralizat, care funcţionează cu lemne, pentru a se desfăşura activităţi şi în sezonul rece.
III. ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ:
În anul 2019, lucrarea social-filantropică şi medicală la nivelul eparhiilor şi a ONG-urilor Patriarhiei Române a fost desfăşurată printr-un număr de 17.995 persoane, după cum urmează: 29 consilieri eparhiali, 17 inspectori de specialitate şi eparhiali, 437 asistenţi sociali, 1.354 personal cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, jurişti, psihologi, personal administrativ), 16.158 voluntari. Biserica Ortodoxă Română şi-a desfăşurat activitatea social-filantropică şi medicală în cadrul a 796 instituţii şi servicii sociale.
Având în vedere diversificarea continuă a serviciilor oferite, precum şi extinderea şi acreditarea centrelor, s-a început o reorganizare integrată a activităţilor pe criterii de competenţă. În acest sens, diagrama aşezămintelor social-filantropice arată astfel: 147 cantine sociale şi brutării, 42 instituţii ce oferă servicii medicale şi farmacii, 107 centre de zi pentru copii, 31 centre de zi pentru vârstnici, 50 centre rezidenţiale vârstnici, 52 birouri de asistenţă socială şi centre comunitare, 38 centre de tip familial, 51 grădiniţe sociale şi afterschool, 13 locuinţe protejate, 85 centre de informare, de consiliere şi centre de resurse, 3 instituţii de învăţământ pentru adulţi, 15 centre de urgenţă (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenţei domestice, pentru victime ale traficului de persoane), 18 campusuri de tabără, 51 centre educaţionale şi alte 93 instituţii/servicii cu specific diferit.
În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, se află în derulare 545 proiecte şi programe sociale, din care: 24 cu finanţare externă, 83 cu finanţare publică, 384 finanţate din fonduri proprii şi 54 cu finanţare mixtă.
În aşezămintele Bisericii Ortodoxe Române au primit asistenţă 119.758 beneficiari, după cum urmează: 46.789 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; 8.371 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA; 45.015 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; 19.583 şomeri, adulţi în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenţei familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităţilor naturale.
Asistenţa religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de 498 preoţi, dintre care: 17 în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne, 87 în unităţi militare, 30 în sistemul penitenciar şi 364 în spitale, aşezăminte de ocrotire socială, unităţi de învăţământ etc. În aceste unităţi (militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială) există în prezent 426 biserici şi capele sfinţite, altele 80 aflându-se în diferite stadii de construcţie şi amenajare.
În cadrul programului Caravana medicală „Sănătate pentru sate”, în anul 2019, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului (CMN) au realizat 10 deplasări, caravana înregistrând 1.020 beneficiari. Majoritatea pacienţilor au beneficiat de efectuarea de analize de laborator, EKG (electrocardiograme) şi ecografii, ceea ce a permis diagnosticarea unor boli cronice, pacienţii respectivi fiind ajutaţi să se interneze în clinici de specialitate. În cadrul programului Componente de prevenţie şi educaţie pentru sănătate, voluntarii Paraclisului CMN au realizat 16 deplasări, având ca rezultat 3.720 beneficiari.
De asemenea, voluntarii Paraclisului CMN au continuat campania „Donează sânge! Salvează o viaţă!” şi au derulat alte două programe social-filantropice noi: Programul „Rămâneţi în şcoală”, destinat reducerii abandonului şcolar şi Programul „Caravana Bucuriei”, destinat prevenirii excluziunii sociale. Prin intermediul voluntarilor Paraclisului CMN, Centrele de Transfuzii Bucureşti, Ploieşti, Constanţa, Cluj, precum şi Centrul de Transfuzii al Ministerului Apărării Naţionale (din incinta Spitalului Militar Central Bucureşti) au primit sub formă de donaţie echipamente medicale cu o valoare totală de aproximativ 65.000 euro.
Totodată, a fost continuată colaborarea cu Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti, în cadrul „Campaniei de prevenţie şi diagnosticare a cancerului de col uterin”, fiind organizate 13 acţiuni, cu un număr total de 288 beneficiare.
De asemenea, a continuat implementarea proiectelor: „Politici publice alternative în domeniul sănătăţii”, „FOCUS – Consolidarea Capacităţii Lucrătorilor Sociali în oferirea abilităţilor de viaţă” şi proiectul de telemedicină „Sănătate la un click distanţă”. Au fost continuate colaborările cu Universitatea VIA College din Danemarca, Misiunea Socială Diaconia a Mitropoliei Basarabiei, retailerul PROFI România şi a fost încheiat un nou parteneriat social-filantropic cu Mega Image S.R.L.
Componenta de formare profesională a Federaţiei Filantropia a fost consolidată prin autorizarea cursului „Animator socio-educativ” şi prin organizarea mai multor sesiuni de formare profesională, respectiv: „Manager de servicii sociale”, la Bucureşti şi Alba Iulia; „Animator socio-educativ”, la Bucureşti; „Politici Publice”, la Sinaia, Prahova. Astfel, în anul 2019 au fost instruiţi 141 specialişti în domeniul medico-social.
Sectorul Social-Filantropic a asigurat reprezentarea Patriarhiei Române în Comitetul de Monitorizare a Programului Operaţional Capital Uman 2014-2020 (CM POCU), iar în luna noiembrie 2019 a avut loc, la Centrul Naţional pentru Formare Continuă „Dumitru Stăniloae” din Bucureşti, întâlnirea consilierilor eparhiali.
Valoarea bunurilor donate în anul 2019, prin Programul „Masa Bucuriei”, a fost de 855.788 euro. Programul „Masa Bucuriei”, care se desfăşoară la nivel naţional în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry şi Carrefour Romania SA, constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico-sanitare pentru centrele sociale.
Prin programele filantropice ale Bisericii Ortodoxe Române, au fost acordate ajutoare financiare directe în valoare de 18.553.740 lei şi ajutoare materiale în valoare de 41.261.696 lei.
Pentru susţinerea întregii activităţi de asistenţă socială şi filantropică şi pentru sprijinirea sinistraţilor, în anul 2019, la nivelul Patriarhiei Române, a fost cheltuită suma de 153.600.638 lei (:4,8 = 32.000.133 euro).
În această sumă nu intră cheltuielile privind o mulţime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor şi săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.
Grija faţă de sănătatea sufletească şi trupească a omului a fost şi este o preocupare constantă a Bisericii noastre, potrivit Evangheliei iubirii milostive a lui Hristos şi tradiţiei filantropice ortodoxe.
În acest sens, Patriarhia Română a declarat anul 2020 drept Anul comemorativ al filantropilor ortodocşi români, având ca scop identificarea şi promovarea exemplului celor care, de-a lungul timpului, au susţinut spiritual şi material activitatea social-filantropică, educaţională şi culturală a Bisericii pentru binele poporului român.
Apreciem eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care sprijină multiplele activităţi ale Bisericii Ortodoxe Române. Exprimăm recunoştinţă şi preţuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioşi mireni, autorităţi centrale şi locale, sponsori şi voluntari.
Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viaţă!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 901, Ultimul acces: 2026-09-22 05:04:44

Timp total: 0.04s...

[]:1