Istoricul Adrian Majuru explică de unde vin numele cartierelor din București - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

Acasă > Știri > Arhiva Știri
Știri de azi
Știri Actuale
Arhiva Știri 2026
Arhiva Știri 2025
Arhiva Știri 2024
Arhiva Știri 2023
Arhiva Știri 2022
Arhiva Știri 2021
Arhiva Știri 2020
Arhiva Știri 2019
Arhiva Știri 2018
Arhiva Știri 2017
Arhiva Știri 2016
Arhiva Știri 2015
Arhiva Știri 2014
Arhiva Știri 2013
Arhiva Știri 2012
Arhiva Știri 2011
Arhiva Știri 2010
Arhiva Știri 2009
Arhiva Știri 2008
Arhiva Știri 2007
Arhiva Știri 2006
Arhiva Știri 2005
Top Toate Știrile
Top Știri Actuale
Știri necitite
Sugerați Știri
eXTReMe Tracker

Știri și Evenimente

Istoricul Adrian Majuru explică de unde vin numele cartierelor din București

[2019-09-23]
de Iulian Dumitrașcu

Într-un interviu acordat pentru Agerpres, istoricul și antropologul Adrian Majuru, directorul general al Muzeului Municipiului București, a prezentat originea numelor cartierelor din București.
Adrian Majuru a spus că denumirea multor cartiere din București este legată de vechile vetre sătești, în care comunitățile parohiale ocupau un loc central.
„Astfel de vetre sătești evident că aveau o dezvoltare în jurul unei parohii, pentru că parohia ținea catastiful cu plătitorii de taxe, care taxe plecau apoi la Domnie, preoții fiind cam singurii știutori de carte, o bună perioadă de timp”.
„Aceste sate au luat fie denumirea unui toponim, cum a fost Oțetari, de pildă, avem stradă și biserică, sau numele unui ctitor, ori a unui apropiat ctitorului și care a participat în felul acesta la ridicarea bisericii, pentru că de biserică e vorba aici – cazul Mântuleasa, de pildă. Sau țineau de o demografie dominantă, cum a fost Mahalaua Negustori, că avem și strada”, a explicat istoricul.
Adrian Majuru, directorul general al Muzeului Municipiului București. Foto credit: Agerpres Foto / Mihai Oziumschi
Într-un mod asemănător, numele a fost preluat de la un ctitor de biserică, fiind dat ca exemplu zona Colțea.
„Întâi a fost domeniul și biserica Colțea, ridicată de Colțea Doicescu. Ulterior, familia Cantacuzino ridică un spital, care tot Colțea se va numi în final”.
„Sunt denumiri care vin din mai multe direcții, dar, cu precădere, sunt legate de biserică, de un hram, sau de o demografie profesională, sau o categorie socială, cum era Mahalaua Flămânda, sau Biserica Săraca, care acum e pe Bulevardul Dimitrie Cantemir. Asta se-ntâmpla în Evul Mediu, până-n veacul al XVIII-lea”, potrivit lui Adrian Majuru.
Cartierul Ghencea are și acesta „legătură cu biserica”, iar cartierele rău famate (în secolul XIX) poartă și acum nume care sunt în relație cu bisericile pe te teritoriul lor: Delea Veche și Delea Nouă.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 567, Ultimul acces: 2026-08-01 21:41:29