Reactii la transformarea Bazilicii Hagia Sophia intr-o moschee (II) - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2020 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Reacții la transformarea Bazilicii Hagia Sophia într-o moschee (II)

[2020-08-01]
În pofida tuturor protestelor internaționale, nu s-a putut face nimic: la 24 iulie, marea Bazilic㠄Hagia Sophia” din Istanbul a găzduit prima vineri de rugăciune musulmană, după ce a fost declarată oficial moschee. Pe paviment au fost întinse mari covoare pentru rugăciune, în timp ce icoanele strălucitoare din edificiu au fost acoperite, provizoriu, cu perdele pentru că imaginile sunt interzise în moschei. La inaugurare au participat peste o mie de invitați. În exteriorul edificiului s-a aflat o mare desfășurare de poliție. Redăm a doua parte din ampla analiză publicată de Settimananews și tradusă de pr. Mihai Pătrașcu pentru InfoSapientia.ro.

O demonstrație de putere
Expertul austriac al Bisericii orientale, prof. Winkler, din Salzburg, într-un reportaj din săptămânalul Die Furche, din 23 iulie, vorbește despre o „politică retro” a președintelui turc Recep T. Erdogan, făcută evidentă de transformarea Hagiei Sophia într-o moschee. Un fapt subliniat de profesorul de patristică și istorie a Bisericii din Salzburg (și președinte al secțiunii Pro Oriente din Salzburg), prof. Dietmar W. Winkler, tot în Die Furche unde scrie: „Erdogan a pierdut ocazia de a face din Turcia o punte între est și vest și să facă din patrimoniul cultural mondial Hagia Sophia un semn de dialog între religii și culturi”. Dacă ar fi fost nevoie de o altă dovadă a măsurii în care religia este „instrumentalizată politic”, președintele turc a „dat un semnal important cu impact mondial” cu privire la aceasta.
Conform profesorului Winkler, nu este vorba atât de o „agresiune musulmană pentru a-i umili pe creștini” cât mai degrabă de profilul politic al președintelui turc. În timpuri de popularitate în declin, de date economice rele, de acuze de corupție și slăbire a AKP, Erdogan cântă pe „tastiera demonstrației puterii”. Așa cum evidențiază reacțiile internaționale, Hagia Sophia se adaptează foarte bine încă o dată acestui mod de a se prezenta „al unui politician de putere”. Însă Hagia Sophia, declarat㠄patrimoniu al umanității” de UNESCO, nu va dăuna probabil Turciei, pentru că, după cum afirmă experții Bisericii orientale, Bazilica este cel mai important centru turistic de atracție din Istanbul și, prin urmare, este relevantă pentru economie. Și nici nu va folosi atât de mult ca moschee pentru că acolo lângă ea se înalță monumentala Moschee Albastră.
Erdogan – subliniază tot prof. Winkler – nu vede semnele timpurilor, pentru că transformarea lui „Sfânta Sofia” într-o moschee nu va avea succes, așa cum (mulți își doreau) ar fi fost cu redevenirea sa într-o biserică creștină. După peste 900 de ani ca una din cele mai importante biserici ale creștinismului, 480 de ani ca moschee și 86 ca muzeu „neutru”, pasul următor ar fi fost acela de a privi la viitor. Prof. Winkler explică faptul că Hagia Sophia a fost mereu un „simbol politic”.
Împăratul Iustinian a ridicat acest edificiu impunător și important al arhitecturii romane orientale într-o perioadă incredibil de scurtă de numai cinci ani (532-537), unul din edificiile cele mai ingenioase prin demonstrația sa de putere și prin aceea a următorilor împărați din est. Cu recucerirea Africii de Nord, a Italiei și a unor părți ale Spaniei, precum și în lupta cu Persia, Iustinian a încercat să readucă imperiul roman la vechea sa splendoare. Diferitele realizări edilitare ale lui Iustinian în tot imperiul aveau să aibă la Constantinopol, capitala imperiului roman, în noul edificiu „Sfânta Sofia”, ca o „summa” a construcțiilor antice și un rezultat de neegalat și irepetabil.
Ținte iresponsabile
Staff-ul agenției de presă americane CNA (Catholic News Agency), la 24 iulie, în coincidență cu inaugurarea oficială a moscheii Hagia Sophia la Istanbul, a publicat un comentariu în care explică ce anume există realmente în spatele acestei inițiative a lui Erdogan. Este vorba de o mutare care merge mult dincolo de granițele comunității musulmane turce, cu visul ambițios al lui Erdogan de a ajunge la conducerea unei mișcări de renaștere mondială a islamului. Un vis care, cu toată probabilitatea, nu se va realiza, dar care poate atinge totuși corzile mai sensibile ale multor musulmani în diferite părți ale lumii și să provoace o emotivitate răspândită, cu efecte periculoase asupra stabilității ordinii mondiale însăși.
CNA citează ceea ce a declarat partidul politic musulman din Indonezia, National Awakening Party (Partidul Național al Trezirii), și anume că președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, cu incitările sale la „trezirea” musulmană în lumea întreagă, ar putea să dezlănțuie o ciocnire de civilizații. Într-un recent tweet – afirmă agenția – Erdogan „a făcut apel la musulmanii din toate colțurile pământului să urmeze exemplul Turciei în trezirea națiunii islamice – Umma – așa cum era pe larg unită sub conducerea politică și militară a unui calif începând din secolul al VII-lea până la dizolvarea califatului otoman în 1924”.
Declarații recente ale președintelui turc – a afirmat partidul indonezian citat – „atacă ordinea internațională bazată pe reguli precise, inflamează spiritele musulmanilor, oriunde ar locui ei în lume, și amenință să reaprindă o ciocnire de civilizații ca aceea care a chinuit omenirea timp de circa 1300 de ani”, de-a lungul unei falii care pornește „din Bukhara (Asia centrală) până în al-Andalus în Spania”. „Președintele Erdogan a apărat transformarea lui Hagia Sophia în moschee citând dreptul Turciei, ca stat național suveran, să facă tot ceea ce vrea cu fosta catedrală creștină ortodoxă; efectele invitației președintelui la o trezire islamic㠄merg cu mult dincolo de granițele Turciei și amenință națiuni cu majoritate musulmană și non-musulmană din lumea întreagă”. Hagia Sophia, biserica „Sfânta Înțelepciune” – explică partidul indonezian -, a fost construită în 537 și a fost Catedrala Patriarhului de Constantinopol. A rămas o perioadă lungă cel mai mare edificiu cunoscut în lume și cea mai mare biserică creștină.

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 33, Ultimul acces: 2020-09-16 10:02:47