Papa Francisc: Sa ne insusim logica lui Dumnezeu - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2020 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Papa Francisc: Să ne însușim logica lui Dumnezeu

[2020-08-02]
Rugăciunea Angelus
Papa Francisc i-a îndemnat pe catolici să urmeze „logica lui Dumnezeu” asumându-și responsabilitatea pentru bunăstarea celorlalți. În discursul său de la rugăciunea Angelus de duminică, 2 august 2020, Pontiful a reflectat asupra Evangheliei zilei, miracolul hrănirii celor 5.000 (Matei 14,13-21). El a arătat că la apusul soarelui, discipolii „practici” l-au îndemnat pe Isus să trimită mulțimea flămândă să găsească de mâncare. Dar Isus le-a răspuns: „Dați-le voi să mănânce”. „Isus, prin această situație, dorește să îi educe pe prietenii Săi de ieri și de astăzi la logica lui Dumnezeu”, a spus Sfântul Părinte. Redăm alocuțiunea papală de la rugăciunea Angelus după traducerea făcută de pr. Mihai Pătrașcu pentru InfoSapientia.ro.

Iubiți frați și surori, bună ziua!
Evanghelia din această duminică ne prezintă minunea înmulțirii pâinilor (cf. Matei 14,13-21). Scena se desfășoară într-un loc pustiu, unde Isus s-a retras cu discipolii Săi. Însă oameni ajung la El pentru a-l asculta și pentru a fi vindecați: într-adevăr, cuvintele Sale și gesturile Sale vindecă și dau speranță. La apusul soarelui, mulțimile încă erau acolo și discipolii, oameni practici, îl invită pe Isus să le dea drumul pentru ca să poată merge să își procure de mâncare. Însă El răspunde: „Dați-le voi să mănânce” (v. 16). Să ne imaginăm fețele discipolilor! Isus știe bine ce urmează să facă, însă dorește să schimbe atitudinea lor: să nu spun㠄Dă-le drumul, ca să se descurce, ca să găsească ei de mâncare”, nu, ci „Ce anume ne oferă Providența de împărtășit?” Două atitudini contrare. Și Isus dorește să îi ducă la a doua atitudine, pentru că prima propunere este propunerea unui om practic, dar nu este generoasă: „Dă-le drumul, ca să meargă pentru a găsi, pentru a se descurca”. Isus gândește într-un alt mod. Isus, prin această situație, dorește să îi educe pe prietenii Săi de ieri și de astăzi la logica lui Dumnezeu. Și care este logica lui Dumnezeu pe care o vedem aici? Logica de a ne îngriji de celălalt. Logica de a nu ne spăla pe mâini, logica de a nu privi în altă parte. Logica de a ne îngriji de celălalt. Acel „să se descurce” nu intră în vocabularul creștin.
Imediat ce unul din cei doisprezece spune, cu realism: „Aici nu avem decât cinci pâini și doi pești!”, Isus răspunde: „Aduceți-mi-le aici” (v. 17-18). Ia acea hrană în mâinile Sale, își ridică ochii spre cer, recită binecuvântarea și începe să frângă și să dea discipolilor porțiile pentru a le distribui. Și acele pâini și acei pești nu se termină, sunt îndeajuns și chiar prisosesc pentru mii de persoane. Cu acest gest, Isus manifestă puterea Sa, însă nu în mod spectaculos, ci ca semn al carității, al generozității lui Dumnezeu Tatăl față de fiii Săi obosiți și nevoiași. El este cufundat în viața poporului Său, îi înțelege oboselile, îi înțelege limitele, dar nu lasă ca nimeni să se piardă sau să dispară: hrănește cu al Său Cuvânt și dăruiește hrană îmbelșugată pentru întreținere.
În această relatare evanghelică se percepe și referința la Euharistie, mai ales acolo unde descrie binecuvântarea, frângerea pâinii, încredințarea ei discipolilor, împărțirea ei mulțimii (v. 19). Și trebuie notat cât de strânsă este legătura între pâinea euharistică, hrana pentru viața veșnică, și pâinea cea de toate zilele, necesară pentru viața pământească. Înainte de a se oferi pe sine însuși Tatălui ca Pâine a mântuirii, Isus se îngrijește de hrană pentru cei care îl urmează și care, numai pentru a rămâne cu El, au uitat să își ia provizii. Uneori se contrapun spirit și materie, însă în realitate spiritualismul, ca și materialismul, este străin de Biblie. Nu este un limbaj al Bibliei.
Compasiunea, duioșia pe care Isus a arătat-o față de mulțimi nu este sentimentalism, ci manifestarea concretă a iubirii care se îngrijește de necesitățile persoanelor. Și noi suntem chemați să ne apropiem de masa euharistică având aceleași atitudini ca ale lui Isus: [înainte de toate] compasiune față de nevoile celuilalt. Acest cuvânt care se repetă în Evanghelie atunci când Isus vede o problemă, o boală sau acești oameni fără hrană: „I s-a făcut milă”. Mila nu este un sentiment pur material; adevărata compătimire este a pătimi cu, a lua asupra noastră durerile altuia. Probabil că ne va face bine astăzi să ne întrebăm: eu am compătimire? Când citesc știrile despre războaie, despre foamete, despre pandemii, atâtea lucruri, am compătimire față de acei oameni? Eu am compătimire față de oamenii care sunt aproape de mine? Sunt capabil să pătimesc cu ei, sau privesc în altă parte sau spun: „Să se descurce ei”? Să nu uităm acest cuvânt „compătimire”, care este încredere în iubirea providențială a Tatălui și înseamnă împărtășire curajoasă.
Preasfânta Maria să ne ajute să parcurgem drumul pe care Domnul ni-l indică în Evanghelia de astăzi. Este parcursul fraternității, care este esențial pentru a înfrunta sărăciile și suferințele din această lume, în special în acest moment grav, și care ne proiectează dincolo de lumea însăși, pentru că este un drum care începe de la Dumnezeu și se întoarce la Dumnezeu.
După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:
Iubiți frați și surori,
Mă gândesc la poporul din Nicaragua care suferă din cauza atentatului la Catedrala din Managua, unde a fost aproape distrusă imaginea atât de venerată a lui Cristos, care a însoțit și a susținut în timpul secolelor viața poporului credincios. Iubiți frați nicaraguani, sunt aproape de voi și mă rog pentru voi.
De ieri și până la miezul nopții de astăzi este „Iertarea de la Assisi”, darul spiritual pe care Sfântul Francisc l-a obținut de la Dumnezeu prin mijlocirea Fecioarei Maria. Este vorba de o indulgență plenară care se poate primi apropiindu-ne de Sacramentele Spovezii și Euharistiei și vizitând o biserică parohială sau franciscană, recitând Crezul, Tatăl nostru și rugându-ne pentru Papa și intențiile sale. Indulgența poate să fie destinată și unei persoane răposate. Cât de important să se repună mereu în centru iertarea lui Dumnezeu, care „generează paradis” în noi și în jurul nostru, această iertare care vine din inima lui Dumnezeu care este milostiv!
Vă salut cu afecțiune pe voi prezenți aici, romani – atâția! – și pelerini: văd alpinii din Palasco acolo, îi salut! Și atâția brazilieni acolo, cu steagurile. Îi salut pe toți, și pe cinstitorii Neprihănitei, mereu prezenți. Și lărgind gândul la toți cei care sunt conectați, urez ca în această perioadă mulți să poată trăi câteva zile de odihnă și de contact cu natura, în care să reîncarce și dimensiunea spirituală. În același timp doresc ca, prin angajarea convergentă a tuturor responsabililor politici și economici, să se relanseze munca: fără muncă familiile și societatea nu pot să meargă înainte. Să ne rugăm pentru aceasta, care este și va fi o problemă a post-pandemiei: sărăcia, lipsa locului de muncă. Și este nevoie de multă solidaritate și multă creativitate pentru a rezolva această problemă. Urez tuturor o duminică frumoasă. Și vă rog, nu uitați să vă rugați pentru mine. Poftă bună și la revedere!

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 34, Ultimul acces: 2020-09-16 10:02:32